var googletag = googletag || {}; googletag.cmd = googletag.cmd || [];
googletag.cmd.push(function() {
googletag.defineSlot( ‘/21893909242/Adserver_oradesibiu_mobile_320x100_320x50_300x250_under_title’, [[300,250],[600,200]], ‘gpt-ad-1954696676916-0’ )
.addService(googletag.pubads()).setCollapseEmptyDiv(true);
googletag.enableServices();
googletag.display( ‘gpt-ad-1954696676916-0’ );
});
A mai trecut un sezon de muncă pe teren și se încheie o altă etapă a studiului de monitorizare prin metode ADN a populației de lupi (Canis lupus), în Munții Făgăraș. Specialiștii Fundației Conservation Carpathia au început activitatea în iarna 2017 – 2018 și au completat cu date în fiecare iarnă, până în prezent. Studiul demonstrează că un program de monitorizare pe termen lung poate fi dezvoltat în Carpații românești și că poate schimba managementul faunei sălbatice, astfel încât luarea deciziilor să fie făcută pe date științifice.
Fundația Conservation Carpathia gestionează 78.000 ha (5 fonduri cinegetice) în sud-estul Munților Făgăraș, unde crează un model de conviețuire a oamenilor cu animalele sălbatice bazat pe prevenție – intervenție – compensare.
Prevenția presupune donarea de Ciobănești carpatini și instalarea de garduri electrice pentru a întări paza de noapte în gospodăriile sau fermele localnicilor de sub munte. Până în prezent fundația a donat 46 de Ciobănești carpatini și programul continuă sub finanțarea LIFE/Endangered Landscape Programme. Crescătorii de animale care pășunează în Munții Făgăraș se pot înscrie pentru a primi câini la adresa a.aldea@carpathia.org. Cele 40 de garduri electrice puse la dispoziție gratuit localnicilor unde exista probleme cauzate de faună sunt eficiente.
Intervenția presupune crearea unor echipe de intervenție rapidă, care să acționeze pentru rezolvarea conflictelor directe dintre animale sălbatice și localnici. Din mai 2019 până în prezent cele două echipe au răspuns la 508 sesizări.
Măsurile compensatorii inovatoare presupun înlocuirea în timp real a animalelor domestice omorâte de carnivore mari. Organizația a donat voluntar 38 oi și 9 vaci în schimbul celor pierdute de 22 de localnici, în urma atacurilor.
Toate acestea contribuie la o mai bună conviețuire între săteni și faună, însă la baza acestui model de management trebuie să stea datele științifice despre mărimea populațiilor de carnivore mari, dimensiunea conflictului, cauzele declanșatoare, ș.a.m.d.
Despre proiect
Declinul speciilor de animale reprezintă o problemă care se agravează, mediul înconjurător fiind sub presiunea din ce în ce mai crescută a omului. În ultimii 40 de ani este înregistrat un declin de 60% la populațiile multor specii, mai ales la lupi, iar consecințele pentru planetă sunt mari. Fragmentarea și pierderea habitatelor, schimbările în modul de utilizare a terenurilor, expansiunea omului în natură, toate au un impact asupra faunei. În contextul actual, cunoașterea în detaliu a populațiilor acestor specii este deosebit de importantă, fiindcă ne ajută să ne adaptăm deciziile de management pentru a asigura coexistența cu aceste animale și în viitor. Pentru un management responsabil al carnivorilor mari din Carpați este necesară o schemă modernă și științifică de monitorizare a populațiilor lor.
„Un aspect important al activității noastre este cel legat de determinarea cât mai corectă a densității populațiilor de carnivore mari, precum și a celor mai importante specii sursă de hrană pentru carnivore. Am dezvoltat un program de monitorizare bazat pe cercetare științifică la speciile râs, urs și lup, iar de curând am testat metoda și pentru cerb, pe un areal suficient de mare pentru ecologia acestor specii – 120.000 de hectare. Pe mare parte din acest areal luăm decizii de gestionare a faunei sălbatice, pe baza datelor pe care le obținem.
Cu finanțare din fonduri publice și private echipa noastră lucrează din 2017 în estul Munților Făgăraș la un program de monitorizare a speciei lup, cu scopul de a estima mărimea și densitatea populației, de a urmări dinamica în timp a haitelor și de a evalua tendințele populației, în contextul schimbărilor ce au loc, mai ales cu habitatul speciei. Nu dorim să capturăm lupii pentru a-i studia cu colare, de exemplu. De aceea lucrăm non-invaziv, prelevând probe ADN din excremente de lup, urină pe zăpadă și fire de păr pe care le analizăm în Slovenia la unul dintre cele mai bune laboratoare de profil din Europa.”, declară Barbara Promberger, biolog, director executiv Fundația Conservation Carpathia.
Pentru un astfel de studiu lipsa zăpezii din ultimii ani, a reprezentat o adevărată provocare pentru că a fost greu să găsească urmele lupilor, fapt care a redus șansele să găsească excremente, urină și păr pentru analiza ADN.
Probe ADN și rezultate preliminarii
„Din numărul total de probe analizate până în prezent, adică 505, 53% au confirmat amprenta genetică a speciei lup, 34% au fost probe cu ADN insuficient, restul fiind probe mixte cu alte specii. Acest lucru arată că lupul nu este o specie ușor de studiat. Prin comparație, avem un succes mai mare la urs (65%) si la cerb (75%). Este greu de studiat mai ales dacă zăpada lipsește, fiindcă nu putem găsi probe proaspete care au încă ADN. Analizând relațiile parentale genetice dintre lupii din zona de proiect, i-am grupat în șase haite cu o mărime variind între 3 și 7 lupi per haită, dar cu o dinamică destul de mare în interiorul familiilor de la o iarnă la cealaltă. Densitatea estimată de noi este undeva la 2.35 lupi/ 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în țările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA.”, declară Ruben Iosif, biolog coordonator echipă monitorizare faună Conservation Carpathia.
Și în sezonul decembrie 2021 – mai 2022 specialiștii fundației continuă cu strângerea de probe, iar rezultatele finale ale studiului vor fi publicate în primul trimestru al anului 2023.
De ce este lupul atât de important?
Lupul, cunoscut din legende străvechi precum povestea lupoaicei ce i-a hrănit pe Romulus și Remus, sau element central pe stindardul de luptă al dacilor, are un loc important în lanțul trofic al pădurii până astăzi. Acolo unde lupii au fost exterminați ecosistemele s-au schimbat radical, s-au înmulțit cervidele și s-a creat un dezechilibru prin suprapășunatul vegetației forestiere. Chiar și cursuri de râuri deviate sunt rezultatul dispariției lupilor, în țări care acum încearcă să-i readucă în ecosistem. Cel mai cunoscut exemplu este cel a Parcului Național Yellowstone din SUA: https://www.youtube.com/watch?v=6dk0DGCa7ow.