Guvernul va discuta în şedinţa de miercuri un Memorandum întocmit de Ministerul Muncii care prevede reducerea sporurilor bugetarilor şi stabilirea principiilor care vor sta la baza elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit Adevărul.
În memorandum se precizează că plafonarea în prezent la 30% din suma salariilor de bază nu este aplicată pentru tot personalul bugetar. Astfel se ajunge în situaţia acordării unui număr mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depăşi acest plafon.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor au propus demararea unei evaluări în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în vederea reanalizării şi elaborării cadrul legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens, se propun o serie de principii care vor fi avute în vedere la elaborarea cadrului normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, printre acestea numărându-se :
• reanalizarea coeficienţilor de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de bază, şi înmulţirea coeficienţilor cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare – 2300 lei;
• introducerea unor grile de salarizare pentru administraţia publică locală, corespunzător funcţiilor publice şi funcţiilor contractuale;
• plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază, la nivel individual;
• revizuirea sistemului de acordare a sporurilor :
– sporurile pentru condiţii de muncă la care expunerea la condiţii de muncă este aceeaşi, indiferent de funcţia deţinută, se vor acorda în cuantum fix, ca spor de până la 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
– analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu menţinerea numai a celor cu adevărat relevante;
• acordarea unui spor de performanţă lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorităţii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activităţi cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepţional ori a avut un volum de activitate ce depăşeşte în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;
• implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaţionale în acelaşii timp, în scopul evitării apariţiei unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare şi al înlăturării posibilităţii contestării unor prevederi în faţa instanţelor de judecată. În prezent, în sectorul bugetar se identifică o serie de discrepanţe salariale, unele apărute în urma aplicării legislaţiei anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate după data apariţiei Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificărilor legislative succesive ale Legii-cadru în vigoare în Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate în raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.
Mai mult decât atât, o serie de discrepanţe au apărut şi ca urmare a efectelor unor hotărâri judecătoreşti definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislaţia anterioară Legii-cadru nr.153/2017.
La nivelul administraţiei publice locale se identifică o serie de dezechilibre salariale între unităţile administrative-teritoriale de nivel similar, în condiţiile în care nivelul de salarizare al personalului pentru fiecare în parte se stabileşte prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Acest lucru a condus, pe de o parte, la existenţa unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie în cadrul administraţiei publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor fireşti pe nivele de complexitate a activităţii în administraţia publică – respectiv administraţie publică centrală, administraţie publică teritorială şi abia pe a treia poziţie administraţia publică locală. Aplicarea legii a dus la situaţia în care unele salarii de bază din administraţia publică locală sunt mai mari decât salariile din administraţia publică centrală.
Cât priveşte plafonarea la 30% din suma salariilor de bază, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, în prezent, există sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest plafon de sporuri, ceea ce determină acordarea unui număr mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, în detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depăşi acest plafon.
În acest sens, există excepţii pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială şi cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.
Deoarece determinarea sporurilor se face în raport cu salariul de bază se creează o situaţie discriminatorie, unele funcţii beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decât altele, cu toate că activitatea se desfăşoară în aceleaşi condiţii, iar expunerea la condiţii periculoase sau vătămătoare este aceeaşi, indiferent de funcţia deţinută.
Scopul elaborării noului cadru normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice vizează eliminarea discrepanţelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcţiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum şi între domenii de activitate, precum şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei. Propunerile formulate vor fi analizate şi din punct de vedere al impactului financiar, prin raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.
„Faţă de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzător familiilor ocupaţionale de funcţii bugetare să transmită în termen de 30 de zile, propuneri şi observaţii de îmbunătăţire a legislaţiei privind salarizarea în domeniul de competenţă, în vederea reaşezării politicilor salariale în conformitate cu principiile prezentate în acest Memorandum. Facem precizarea că activităţile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite, corespunzător familiilor ocupaţionale de funcţii bugetare, iar pe parcursul desfăşurării etapelor de lucru, se va discuta şi cu ceilalţi actori implicaţi, respectiv confederaţiile sindicale reprezentative şi structurile asociative”, se mai arată în Memorandum.
Sursa: www.gds.ro