La noapte se pune usturoi la ferestre. E noaptea Sfântului Andrei. Când trebuie să ne ferim casa de duhuri rele. Conform tradiţiei, noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) este cea în care duhuri precum strigoii, moroii şi pricolicii capătă puteri mai mari decât în cursul anului. Este noaptea în care o vorbă din bătrâni spune că oamenii nu trebuie să iasă pe uliţele satelor.
La sosirea Sfântului Andrei în pe teritoriul Dobrogei, strămoşii noştri au acceptat creştinismul, se spune, cu uşurinţă. Însă nu au renunţat total la vechile credinţe şi ritualuri. Au continuat să le cultive, înglobându-le în noua religie. Deşi mult mai palide decât altă dată şi cu sensuri din ce în ce mai neclare, ele rezistă şi azi.
Astfel, străvechi ritualuri geto-dacice, „păgâne“, încă mai însoţesc sărbătorile creştine, conferindu-le culoare. Un bun exemplu este noaptea de Sfântul Andrei. Este o noapte ambivalentă. Pe de o parte, este o noapte cum nu se poate mai potrivită pentru vrăji şi farmece. Dar, pe de altă parte, există credinţa că e momentul să se ia măsuri de precauţie pentru a preîntâmpina atacurile duhurilor rele. Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor.
Vrăji de dragoste
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea „ursitului“. Tot în noaptea Sfântului Andrei, fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.
Colacul fetei de măritat
Unele fete îşi pregătesc turta, pentru ea aducând apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtiţele preparate, convinse fiind că ursiţii vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc.
Mistere lămurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în această noapte, babele pricepute la vrăji spun că tocmai mesagerii întunericului pot fi puşi la treabă pentru a dezlega secretele. Există credinţa că în asemenea noapte magică se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se află persoane ori bunuri dispărute fără urmă sau de unde a pornit o nenorocire abătută asupra unei case.
Ingredientele sunt lumânări, apă sfinţită, un vas nou cu gura largă şi câteva monede de argint, care sunt aşezate deasupra unui mormânt vechi şi părăsit. Practicantul ritualului trebuie să fi postit trei zile şi se crede că, în lumina lumânărilor, după ce a rostit anumite rugăciuni, poate vedea în apa turnată în vas filmul secretelor pe care le dorea dezvăluite.
Obiceiuri care te apără de rele
Prin unele sate există şi acum credinţa că în această noapte bântuie strigoii şi lupii sunt mai fioroşi ca oricând. Despre lupi se crede că pot, în această noapte, să vorbească şi să-şi mişte gâturile înţepenite. Despre cei ce vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vârcolac.
Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenuşa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăştie resturi de pâine prin curte, pentru ca spiritele flămânde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vârcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agăţate la intrare şi lasă aprinsă candela de lângă icoane.
Pentru protecţia vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau li se toarnă câteva picături de agheasmă în apă. După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul „descântecului sării“. Un drob de sare, descântat şi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, când sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru „luarea laptelui“.
Usturoi miraculos
Tot în seara de 29 noiembrie, pe vremuri, se adunau la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei puneau mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câteva lumânări de la Paşti, aprinse. Apoi aduceau pe masă feluri de mâncare, şi se ospătau, vorbeau şi râdeau până în zorii zilei. Fetele îşi împărţeau între ele usturoiul, pe care îl duceau a doua zi la biserică, pentru a-l sfinţi preotul. Acest usturoi se punea pe policioară, la icoane, fiind bun de făcut farmece de dragoste.
În alte zone din ţara noastră, păzitul usturoiului se face în felul următor: într-o casă de gospodar se strâng 10-12 fete, având fiecare fată câte o pâine, trei căpăţâni de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o aţă roşie şi o sticlă de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masă, într-un colţ al casei, şi se acoperă cu o broboadă roşie. Lângă lucruri, pe masă, stă un sfeşnic c-o lumânare aprinsă, care arde de cu seară şi până în ziuă.
Lângă masă, una în dreapta şi una în stânga, stau de strajă două babe, care bagă bine de seamă ca să nu se fure din lucruri, ori să nu pună cineva mâna pe ele. Ele stau acolo neclintite până dimineaţa. La această petrecere, vin şi băieţi cu lăutari. Se cântă şi se petrece până în zori. Când s-a făcut ziuă, hora este jucată afară. Un flăcău joacă în mijlocul horei toate lucrurile fetelor, păzite de bătrâne. Pâinea se mănâncă, rachiul se bea, usturoiul se păstrează de leac.
Prognoza meteo populară
Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei.
O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grâu. Pentru fiecare tip de cultură pe care se gândeşte să o semene în grădină, gospodina casei „botează“ câte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sf Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.
În ajun de Sf. Andrei se pune grâu la încolţit
În seara Sfântului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine şi o creşte mai frumos.
Tradiţia cere că fiecare membru al familiei să aibă propriul vas cu grâu pus la încolţit. Se ia o mânuţă de grâu şi se seamănă într-un ghiveci ori într-o cutiuţă din plastic. Apoi se acoperă boabele de grâu cu un strat subţire de pământ. Ghiveciul trebuie aşezat la fereastră, pentru ca grâul proaspăt încolţit să beneficieze de lumină suficientă. Tradiţia spune că grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei spune câte ceva despre viitorul omului care l-a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul aşa va fi şi sănătatea şi norocul celui care l-a plantat.
Articolul La noapte se pune usturoi la ferestre. E noaptea Sfântului Andrei apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult