• Sanda Huffman, fost interpret al preşedinţilor americani, este cea care a rostit în româneşte „Salutări la toată lumea!“ pentru civilizaţiile extraterestre
• Mesajul ei călătoreşte de aproape 50 de ani prin galaxie, la bordul sondei spaţiale Voyager 1, salvată zilele trecute de NASA
La 48 de ani de la lansarea în spațiu, călătoria sondei legendare Voyager 1 continuă, după ce inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), laboratorul NASA, au reușit să repare niște propulsoare considerate pierdute încă din 2004. Asta în timp ce Sonda Voyager 1 se află la o distanță de aproximativ 25 de miliarde de kilometri de Pământ. Voyager 1 este echipată cu o serie de instrumente științifice care măsoară particulele cosmice, câmpurile magnetice și radiațiile din spațiu.
Emoționant, poartă și un mesaj rostit în limba română. Alături de alte zeci și zeci de mesaje, aflate pe celebrul Golden Record. Un disc ce are mesaje, imagini, sunete și muzică de pe Pământ, conceput ca o carte de vizită a umanității pentru eventualii extratereștri care ar putea întâlni sonda.
Vocea Sandei Huffman
În 1977, cele două sonde spaţiale Voyager au fost lansate în cosmos purtând la bord un mesaj către civilizaţiile extraterestre. Pe un disc de aur au fost imprimate saluturile pământenilor în 55 de limbi, inclusiv în limba română. Dar cine rosteşte în româneşte „Salutări la toată lumea“? Vreme de 38 de ani, românii nu au ştiut a cui este vocea care hoinăreşte prin galaxie şi care ar putea fi ascultată de alte specii din Univers. Acum 10 ani, Monitorul Expres a găsit-o. Sanda Huffman a povestit atunci, în exclusivitate pentru braşoveni, cum a ajuns să fie vocea României în Univers. O onoare şi o experienţă pe care niciun alt român n-a mai avut-o. Viaţa româncei stabilită la Washington este una cu adevărat extraordinară. Profesor şi translator, ea este singurul român care lucrase până în 2015 cu toţi preşedinţii Americii şi cu toţi preşedinţii României din ultimii 50 de ani, de la Ceauşescu la Băsescu. Povestea vocii interstelare cu carieră în diplomaţie este o poveste cu origini braşovene.
„Salutări la toată lumea!“
În 2015 NASA a făcut publice înregistrările imprimate pe discurile de aur care călătoresc dincolo de sistemul solar, la bordul sondelor Voyager 1 şi 2. Pentru prima oară, românii au avut ocazia să asculte vocea care a rostit în numele nostru, în româneşte, „Salutări la toată lumea!“. O voce prietenoasă, caldă, foarte potrivită pentru întâlnirea cu o fiinţă inteligentă, oricât de diferită ar fi de noi Salutul românilor, păstrat de dicul de pe Voyager 1, e acum la 25 miliarde de kilometri depărtare de Pământ.
Bunica din Braşov
Povestea Sandei Huffman s-a derulat pe mai multe continente, dar a început la Braşov, de unde era bunica ei. Mai precis, rădăcinile din partea mamei sunt în Mercheaşa, lângă Rupea. „Atunci când am plecat la Paris, în iulie 1971, eram hotărâtă să nu mă mai întorc, să ajung în America. Mi-a fost uşor datorită bunicii mele, care emigrase la începutul secolului trecut, cu valul masiv de români din zona Braşovului stabiliţi ulterior în SUA. Mama mea s-a născut în SUA, iar la vârsta de 4 ani, după moartea bunicii, o mătuşă din Braşov a adus-o înapoi. Dar cetăţenia americană nu se pierde, aşa că, atunci când am plecat, am obţinut uşor Green Card-ul“, povestea Sanda acum 10 ani pentru Monitorul Expres.
În 2013, Sanda împreunã cu fiica ei, Samantha, la Castelul Bran
Doctorat în limbi romanice la Cornell University
S-a oprit direct la Universitatea Cornell, unde îşi dorea să studieze. În România, absolvise cu brio Facultatea de Filologie din Bucureşti, în engleză, şi preda de şase ani, ca asistent la catedra de engleză, cu numele ei de fată, Sanda Mihaela Iliescu. Dar voia mai mult, aşa că şi-a luat doctoratul în limbi romanice la Cornell University, New York. Pe perioada studiilor, i s-au întâmplat două lucruri care aveau să-i marcheze viaţa: l-a cunoscut pe soţul său, scriitorul şi profesorul de lingvistică asiatică Frank Huffman, şi a imprimat mesajul României către alte lumi.
Emoții uriașe pentru 3 secunde
„Era în primăvara lui 1977. Eu predam deja doctoranzilor română şi franceză. Tocmai ne întorseserăm dintr-un an sabatic în Thailanda, când m-a contactat domnul Carl Sagan. El preda astronomia la universitate încă din 1968 şi fusese desemnat de NASA preşedintele comitetului care urma să imprime discul. Sagan ne-a ales numai dintre profesorii şi doctoranzii de la catedra de limbi moderne şi lingvistică. Pe mulţi îi cunosc foarte bine şi suntem şi astăzi prieteni. Aşa că, n-am trecut prin probe de selecţie, eram singura care avea limba română ca limbă maternă“, povesteşte Sanda. N-a tras duble, mesajul a fost imprimat din prima, chiar în laboratorul universităţii. „S-au folosit magnetofoane, dar să ştiţi că erau de cea mai bună calitate pentru vremea aceea, laboratorul nostru era cel mai bine dotat din America. Fiecare dintre cei 55 care am imprimat salutul am avut libertate totală de traducere şi interpretare. Nu ni s-a impus nimic şi nu am fost verificaţi. Dar de atunci n-am mai auzit niciodată mesajul meu, pur şi simplu n-am avut unde şi nici nu ni s-a permis să păstrăm înregistrarea. Aş vrea să-l mai ascult“, mărturisea Sanda în 2015. Monitorul i-a trimis cele 3 secunde în care rosteşte „Salutări la toată lumea!“. Astfel, Sanda şi-a reascultat vocea de la vârsta de 34 de ani. A fost un moment emoţionant pentru ea. Așa cum a fost şi pentru românii, care au auzit pentru prima oară, în acel an, mesajul unic lansat în Cosmos.
Cu preşedintele şi în spaţiu, şi la Casa Albă
„A fost ceva absolut unic. Ştiam că şi preşedintele Carter a transmis pe acel disc un mesaj şi era emoţionant pentru mine. În anul viitor, în iulie 1978, am primit cetăţenia americană şi l-am cunoscut personal pe Jimmy Carter, când am devenit interpreta lui oficială“, povesteşte Sanda. Între timp, după perioada de profesor, a urmat cursurile Departamentului de Stat de la Washington şi astfel a devenit translator pentru diplomaţi. Cu această specializare a ajuns în mai multe ţări, împreună cu soţul ei, ataşat cultural şi de presă la Londra. Din Marea Britanie, au mers în Birmania, apoi Maroc, apoi Paris, Washington, Cambogia, Noua Zeelandă, Ciad, ca în final, începând cu ianuarie 1999, să rămână definitiv la Washington.
„De atunci lucrez ca interpretă prezidenţială pentru română şi franceză. În America e foarte puţin de lucru cu româna, sunt solicitată doar cu ocazia vizitelor la nivel înalt, însă pentru franceză sunt foarte căutată. De exemplu, în ultimii 10 ani, am tradus în cadrul cursurilor de antiterorism din Africa Subsahariană“, spune Sanda despre momentul 2015. Cu româna şi franceza, şi-a croit o carieră şi un statut. Practic, Sanda e omul care a lucrat cu toţi preşedinţii români care s-au întâlnit cu cei americani. Fără ea, nici Carter, nici Bush, nici Clinton n-ar fi înţeles ce spuneau Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu sau Băsescu.
Omul preşedinţilor
Sanda a fost translator pentru zeci de diplomaţi americani care s-au întâlnit cu omologi români. A fost şi interpretul de limbă română nelipsit de la Pentagon. Începând din 1976 şi până în 2014, a tradus din română în engleză pentru vicepreşedintele Nelson Rockefeller (Washington, 1976), preşedintele Jimmy Carter (întâlnire cu Nicolae Ceauşescu – Washington, aprilie 1978), secretarul de Stat Madeleine Albright (întâlnire cu preşedintele Moldovei, Petru Lucinski – Washington, aprilie 1999), subsecretarul Departamentului Apărării W. Starr (cu Petru Lucinski – Washington, 1999), preşedintele Bill Clinton (cu Emil Constantinescu – Washington, 1999), preşedintele George Bush (cu Ion Iliescu – telefon de la Casa Albă, februarie 2003), secretarul de Stat Colin Powell (Bucureşti şi Washington, 2001), secretarul de Stat Condoleezza Rice (cu ministerul de Externe al Moldovei, decembrie 2006), George Bush (cu Traian Băsescu – Casa Albă, martie 2005 şi iulie 2006), vicepreşedintele Dick Cheney (cu Traian Băsescu – Vilnius, mai 2006), secretarul de Stat Colin Powell (cu Vladimir Voronin – New York, 2003), procurorul general J. Ashcroft (cu ministrul Justiţiei Rodica Stănoiu – Washington, iunie 2003, februarie 2004), George şi Laura Bush (la Summit-ul NATO de la Bucureşti, aprilie 2008), secretarul Departamentului Apărării L. Panetta (cu Traian Băsescu – Pentagon, septembrie 2011), secretarul de Stat J. Kerry (cu Nicolae Timofti, preşedintele Moldovei – Chişinău, decembrie 2013), vicepreşedintele Joe Biden (România, mai 2014).
Traduce şi pentru primele doamne
Lista înalţilor politicieni ai lumii cu care a lucrat continuă cu cei francezi. Sanda i-a tradus preşedintelui François Mitterand ceea ce spunea Ion Iliescu, la vizita preşedintelui francez în România, în aprilie 1991. Apoi, a tradus şi pentru Jacques Chirac, primarul Parisului, care s-a întâlnit cu primarul Bucureştiului Crin Halaicu, la Paris, în iulie 1992. A mai fost interpretă şi pentru preşedintele Comisiei Europene Jacques Delors, în discuţiile cu Ion Iliescu, la Bruxelles, în 1992, şi 1993. Nu de puţine ori, Sanda i-a însoţit pe preşedinţii pentru care lucra în vizitele acestora în România, ocazie excelentă să vadă locurile şi oamenii dragi din ţară. Prima oară după Revoluţie a venit cu Mitterand, în aprilie 1990. Într-una din vizitele în România, în 2013, Sanda s-a repezit la Braşov, împreună cu fiica ei, Samantha. Au vizitat Castelul Bran, dar au mers şi la mormântul străbunicilor, în Mercheaşa. „Braşovul e un oraş foarte frumos, hotelurile sunt foarte bune şi se mănâncă extrem de bine“, mărturisea atunci ea.
Sanda, cu Laura Bush, la Summit-ul NATO din 2008
Ceauşescu, cel mai stresant preşedinte
Dintre preşedinţii români, Băsescu i-a dat cel mai puţin de lucru, iar Ceauşescu cel mai mult. „Băsescu ştia bine engleză, cu el mi-era cel mai uşor, se adresa direct interlocutorului. Totuşi, trebuia să fiu atentă, dacă nu găsea un cuvânt îl ajutam. Iar cel mai stresant a fost cu Ceauşescu. Eu interpretam ce spunea Carter, iar Sergiu Celac ce spunea Ceauşescu. A trebuit să fiu foarte atentă la sens şi nuanţe“, spunea Sanda, explicând că, în profesia ei, trebuie şi să ia notiţe, într-un sistem de prescurtări specific, altul decât cele cunoscute. Dacă nu a înţeles ceva, nu poate cere vorbitorului să repete, nu are voie să-l întrerupă. Tocmai de aceea, nu oricine ajunge să traducă pentru şefii statelor
Voyager, misiunea continuă
Programul Voyager este alcătuit din două sonde spaţiale, Voyager 1 şi Voyager 2. Acestea au fost lansate pe 20 august 1977, pentru studierea planetelor Saturn şi Jupiter. După încheierea misiunii, sondele, aflate încă în stare de funcţionare, continuă să transmită date din călătoria lor. La bordul unei sonde se află aşa-numitul Disc de Aur care conţine sunete şi imagini reprezentative pentru planeta noastră, un fel de capsulă a timpului dar şi o carte de vizită a umanităţii, în cazul în care va fi descoperită de alte fiinţe inteligente sau de oameni din viitor. Pe 12 septembrie 2013, NASA a anunţat că Voyager 1 a părăsit Sistemul Solar şi a pătruns în spaţiul interstelar.
Discul de aur al lui Carl Sagan
Carl Sagan de la Universitatea Cornell a selectat pentru acest CD 116 imagini (peisaje, oameni, anatomia umană, ADN-ul, sistemul solar, formule matematice) şi sute de înregistrări audio reprezentând zgomote (tren, greieri, broaşte, copite de cai, lătratul unui câine, scâncetul unui bebeluş, codul morse, autobuz, oaie, fierăstrău, elefant, cimpanzeu, fulger, vânt), dar şi capodopere ale muzicii clasice şi moderne. Tot pe acest disc sunt şi cele 55 de saluturi în tot atâtea limbi pământene, dar şi mesaje tipărite din partea preşedintelui SUA Jimmy Carter şi a Secretarului General ONU, Kurt Waldheim. Pe disc sunt desenate şi instrucţiunile de utilizare a acestuia, similare cu cele de la un gramofon. Toate mesajele ocupă doar 69,63 KB. Un iPhone 5 cu 16 GB de memorie are aproximativ de 240.000 de ori memoria sondei spaţiale.
Carl Sagan, astronomul care a selectat conţinutul Discului de aur
Declaraţia preşedintelui american Jimmy Carter de pe Discul de Aur
„Transmitem acest mesaj în cosmos. Este foarte probabil să supravieţuiască un miliard de ani, timp în care civilizaţia noastră va fi profund alterată, iar suprafaţă Pământului mult schimbată. Dintre cele 200 de miliarde de stele din Calea Lactee, unele – poate multe – ar putea avea planete locuite de civilizaţii care călătoresc în spaţiu. Dacă o astfel de civilizaţie interceptează Voyager şi poate înţelege aceste înregistrări, iată mesajul nostru: Acesta este un cadou de la o lume îndepărtată şi mică, o mărturie a sunetelor noastre, a ştiinţei noastre, a imaginilor şi muzicii noastre, a gândurilor şi sentimentelor noastre. Sperăm ca într-o zi, după ce depăşim problemele pe care le întâmpinăm acum, să ne alăturăm civilizaţiilor galactice. Această înregistrare reprezintă speranţa, dorinţa şi buna noastră intenţie, într-un univers vast şi impresionant.“
Mesajul președintelui SUA, Jimmy Carter, lansat în spațiu în 16 iunie 1977
NASA a reușit să salveze din nou sonda Voyager 1
NASA a reactivat un set de propulsoare de pe sonda Voyager 1, veche de aproape 50 de ani, după ce le declarase nefuncționale în urmă cu peste două decenii, relatează site-ul tech The Register, care salută o reușită inginerească remarcabilă pentru echipa de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) a agenției spațiale americane.
Reușita a fost una esențială pentru menținerea în funcțiune a venerabilei sonde Voyager întrucât conductele de combustibil înfundate amenințau să compromită propulsoarele de rezervă. JPL a anunțat miercuri, 21 mai, că manevra, finalizată în martie, a repornit propulsoarele principale de rotire ale lui Voyager 1, care sunt folosite pentru a menține sonda aliniată cu o stea de ghidare. Această stea ajută la menținerea antenei de mare putere îndreptate spre Pământ – aflat acum la peste 25 de milliarde de km.
Sonda spațială Voyager I la momentul trecerii prin inelele lui Saturn, în noiembrie 1980, în călătoria sa către marginile exterioare ale Sistemului Solar
Articolul La 25 de miliarde de kilometri de Pământ: Vocea României din cosmos a fost salvată apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
