Jurnalismul, între conduita morală și copy-paste. Dezbatere la Filiala UZPR „Radu Macovei” – Galați

„Deontologia jurnalistului, între Codul de conduită morală și copy-paste”  a fost invitația la dezbatere și reflecție, lansată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Radu Macovei”, joi, 14 mai 2026, la Casa „Cuza-Vodă” din Galați.
Întâlnirea s-a adresat ziariștilor profesioniști, iubitorilor cuvântului din redacțiile școlare,  studenților Departamentului de Literatură, Lingvistică și Jurnalism din cadrul Facultății de Litere – Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați, prezenți la manifestare alături de conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, director executiv la Direcția pentru Cultură – Galați.
Coordonatorul Filialei UZPR – Galați a salutat participanții și a precizat că scopul dezbaterii este (și) un semnal de alarmă și pornește de la realitatea imediată, tristă – pe alocuri, care ne ilustrează – în multe situații – un jurnalism… ofilit, lipsit de nerv și de dorința de a căuta adevărul și nu opusul său… În debutul întâlnirii,  s-a reamintit actualitatea jurnalisticii lui Mihai Eminescu, model de urmat în conduita morală și în acuratețea documentării, fapt ce ne întărește ideea că acest „istoric al clipei” este mai mult descât atât; este „Patriarhul jurnalismului românesc” și a devenit nemuritor prin actualitatea cuvântului său de înaltă ținută și forță de convingere, atunci și acum. Trebuie doar să ne dorim să-l citim, să-i urmăm exemplul și să ne raportăm la Codul deontologic al ziaristului, în cazul de față.
A fost invitat la cuvânt conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, moderatorul manifestării, care a vorbit studenților și liceenilor de la Colegiul Național „C. Negri” din Galați, însoțiți de prof. Cristina Ciobanu, coordonator al publicației on-line „Arcade”, despre „capcanele” în care poți să cazi, ca ziarist, atunci când ești tentat să dai „copy-paste” unui text – informație, comunicat, relatare – fără a face niciun efort în documentare, fără a-ți pune aprenta asupra acelui „produs” media. Un astfel de demers provocând dezinformare, manipulare, chiar panică în rândul cetățenilor.  A fost lansată invitația ca actualii și viitorii ziariști să nu se bazeze în documentarea lor doar pe sursele on-line, ci să meargă în teren, la bibliotecă, la arhive, în funcție de situație (de genul publicistic abordat), să discute cu specialiștii, cu cei care știu mai multe despre o situație sau alta. În esență, să verifice informațiile, cu obiectivitate, imparțialitate din mai multe surse, ca să nu distorsioneze adevărul. „În 1990, când am intrat în presă, noi – tinerii jurnaliști – căutam cu totul altceva, față de ce caută jurnaliștii de astăzi. Eram impulsionați și incitați de ideea de a descoperi adevărul. Era de maximă importanță să găsim și să reflectăm adevărul, chiar dacă nouă nu ne convenea… După mai bine de treizeci de ani, iată, trăim în epoca post-adevăr. Jurnaliștii nu mai caută adevărul, caută senzaționalul, adevărul nu-i mai interesează. Deosebirea în aceste atitudini este ca între o dezbatere publică și un talk-show. O dezbatere publică încearcă să ajungă la un răspuns, eventual, la o soluție,  pe când un talk-show este un spectacol al cuvântului, al dialogului, în care moderatorul nu urmărește să găsească, neapărat, niște răspunsuri. El vrea spectacol, iar spectacolul a început să îngroape încet-încet tot ce însemna deontologia jurnalistului”,  a spus, între altele, Cătălin Negoiță.
Invitând la discernământ în exercițiul jurnalistic, moderatorul a precizat că este important ca ziaristul să facă distincție între spațiul public și spațiul privat, în relatările sale despre anumite subiecte. Până unde poți merge atunci când intri în spațiul privat al unei personalități, care prin faptele sale, prin viața sa aduce (ori nu) atingere libertății de exprimare, de deplasare, degradării patrimoniului social-cultural al unei comunități sau alta?
A fost invitată la dezbatere scriitoarea și ziarista Katia Nanu, cea care ne-a relatat despre provocările parcurse de la „jurnalism la literatură”, în redactarea volumului „Strada cu patru nume”, apărut în 2025, la Editura  „Phoebus” – Galați. O carte care a pornit de la materialul documentar încredințat ziaristei de un anticar, Florențiu Tanascov din Galați, „un îndrăgostit de istoria Galațiului, născut și crescut în acest oraș, provenit dintr-o familie refugiată, în anii războiului, în orașul de la Dunăre. Pe parcursul mai multor decenii, acest om a strâns o serie de documente despre strada pe care au trăit bunicii, părinții lui și unde acum locuiește el, cu familia sa. Așa s-a născut Strada cu patru nume, o carte care a urmărit activitatea locuitorilor acestei străzi din secolul XIX și până astăzi”, a precizat interlocutoarea.
Apropo de documentare, nota distinctă a cărții – care ar fi devenit plictisitoare, dacă s-ar fi limitat doar la publicarea informației brute – constă în munca de teren a jurnalistului-scriitor, în verificarea și confruntarea unor date (din cărți, arhive, ziare, monitoare oficiale, surse digitale). La toate acestea s-a adăugat inspirația și nota personală a autorului, prin contextualizarea fiecărei etape, făcând apel la mijloacele de expresie literară. Astfel, informațiile și inspirația scriitoarei au redat cititorului povești de viață ce au animat „Strada cu patru nume” din Galați, începând cu mijlocul veacului al XIX-lea, când strada se numea „Cojocari” și până astăzi. Numele străzii cu parfum de tei a fost schimbat la începutul veacului XX, după vizita principelui Ferdinand și a principesei Maria, care au pus piatra de temelie la Catedrala Episcopală din Galați, în 27 aprilie 1906, a Palatului Administrativ și a fostului Spital israelit, actuala Maternitate „Buna Vestire”, situată astăzi pe strada dr. Nicolae Alexandrescu, botezată astfel după 1990. Din 1947, după alungarea Regelui, strada s-a numit D-tru Chicuș, după numele unui revoluționar al timpului.
Astfel, amintitul volum a devenit astfel o frescă socio-culturală și economică a Galațiului din ultimele două veacuri…  „Ca să descrii fapte, oameni, evenimente petrecute cu sute, zeci de ani în urmă sau întâmplate ieri, toate documentate în clar cu trimitere efectivă la sursă, trebuie să ai imaginea clară a contextului. La asta mi-a folosit documentarea. Restul a fost imaginația autorului și speranța lui că astfel redată, istoria locurilor din orașul Galați va putea fi mai ușor promovată în rândul celor care încă nu au ajuns să o cunoască”, a spus Katia Nanu.
Trecerea de la documentarea jurnalistică la redarea literară a fost urmărită editorial de Violeta Ionescu, director al Editurii „Phoebus”.
    În context,  prof. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” – Galați, a adus în atenția celor prezenți condițiile  și modul de editare a formatului (revistă, carte, afiș) cu informație istorică, științifică, muzeul având și editură. „De ani buni, în activitatea noastră editorială, am încercat să edităm și să punem în valoare unele documente istorice, dar cercetarea nu înseamnă să preiei dintr-o sursă, dintr-o altă carte, ce ai citit tu din doi în doi. Din nefericire, de multe ori se întâmplă acest fapt… De multe ori ca să realizezi o lucrare, de care să nu-ți fie rușine, este nevoie de cercetare migăloasă, de citit – cuvând cu cuvânt, pagină cu pagină conținutul acelei cărți. Au fost și situații când am refuzat anumite proiecte editoriale, deși tendința este astăzi să faci bani…  Pentru a scoate la lumină un eveniment istoric, un document vechi, este musai nevoie să intri în biblioteci, în arhivă;  dacă este o carte de specialitate să nu te oprești la a citi doar ce este facil de citit, ci să cauți sursele primare”, a spus profesorul Cristian Căldăraru.
Interlocutorul a semnalat faptul că în munca de cercetare a unor documente scrise înainte de mijlocul veacului al XIX-lea, pe când se  scria în greaca veche, apoi, în slavă, latină este o activitate de cercetare dificilă… Cu atât mai mult, cu cât „sunt pe cale de dispariție specialiștii care să poată traduce texte redactate  cu litere chirilice, de exemplu, ce să mai spunem de traducerea din greaca veche”. Motiv pentru care prof. Cristian Căldăraru a spus că astăzi Școala Românească ar trebui să privească cu mai mult discernământ acest aspect, și în perspectivă, fiindcă arhivele au nevoie acută de  diortositori, din nefericire, o profesie care nu se mai formează decât în facultățile de Teologie.
Moderatorul, conf. univ. Cătălin Negoiță, a adus în atenție rolul și rostul Juriului de onoare, care a funcționat în perioada interbelică la nivelul UZPR (funcționează și astăzi, sub denumirea de Comisia de etică) și care ținea sub observație, sfătuia, atenționa, amenda ziariștii cu o conduită morală și profesională neadecvată. „Chiar le ridica dreptul de semnătură, pentru o anumită perioadă… Credem că societatea românească ar arăta mai frumos, dacă ziariștii și-ar face cu responsabilitate și verticalitate profesia”.
Concluzia care s-a desprins în urma dezbaterii a fost aceea de a ne raporta la normele de conduită din Codul deontologic al ziaristului profesionist, membru al UZPR, să facem jurnalism cu discernământ, cu mult curaj, mai ales, cu verticalitate și dorința reală de a înlătura (din comoditate, din grabă sau superficialitate) uzualul și uzitatul copy-paste, care descalifică pe cel care o practică!
    Au fost și întrebări, legate de unele aspecte legate de documentare, iar studenții și-ar dori pe viitor o dezbatere despre manipularea prin mass-media…
Întâlnirea s-a încheiat cu înmânarea Diplomei de Excelență în cultură ziaristei, scriitoarei și poetei Katia Nanu, acordată din partea UZPR, la propunerea Filialei „Radu Macovei” – Galați, în decembrie 2025.
O felicităm pe Katia Nanu și precizăm, pe scurt, că este fondatoare a cotidianului „Viața liberă” și a  Filialei UZPR din Galați, membră a USR, Filiala Sud-Est, autoare a peste 20 de volume de poezie, proză, roman, articole de presă, între multe alte premii, deținătoarea Premiului Opera Omnia, acordat de Filiala USR Sud-Est Galați, în 2024. Alături de ziariștii Radu Macovei, Mariana Iliescu și Grigore Lazarovici, ne-a format pe toți cei care am pășit în profesia de ziarist, la Școala de presă a cotidianului gălățean, de odinioară.
    Mulțumim tuturor participanților! Mulțumim Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” și Consiliul Județului  Galați care ne-au găzduit în frumoasa și istorica sală de la Casa Cuza-Vodă. Mulțumim, partenerilor noștri media: revista UZP, site-ul uzp.ro, Viața liberă – Galați, Expres Tv și Presa Galați.
Maria Stanciu
Foto: Arhiva Muzeului de Istorie Galați, Robert Căldărea
 
 The post Jurnalismul, între conduita morală și copy-paste. Dezbatere la Filiala UZPR „Radu Macovei” – Galați first appeared on PresaGalați.ro.

Citeste mai mult