Spunem data trecută că un fapt evident, în ultimele decenii, e că brandurile au început să aibă o mare importanță în stabilirea și definirea identității noastre, a eului nostru social-cultural. De fapt, afirmam eu, aici apare o problemă, mai exact problema identității.
Dar problema brandingului și a identității este mult mai complexă și merge mult mai departe și dincolo de produse, fie că vorbim de haine, ceasuri, mașini, frigidere, mașini de spălat, cosmetice sau vaccinuri. Un partid politic poate deveni un brand. Odată devenit brand, nu mai este considerat doar un partid politic, cu scopuri clare și o platforma politică concretă, ci devine un simbol, un ansamblu de simboluri și semnificații. Deși consumatorul nu beneficiază în mod material de acest brand, învestește emoțional, iar brandul acesta pentru el devine un mecanism de suport, de coping.
Consumatorul consideră că partidul politic îi va înlătura toate problemele și ii va asigura un viitor luminos. Identificarea poate merge până acolo încât consumatorul să ignore toate problemele și disfuncțiile din partid, actele de corupție și demagogie, având încredințarea fermă că acest partid-brand-simbol va depăși toate dificultățile. Am putea menționa câteva partide românești care, la un moment dat, au avut acest status, însă cel mai remarcabil exemplu este Președintele SUA, Barack Obama în campania electorală din 2008. Campania a fost realizată de adevărați specialiști și experți în domeniu care, dincolo de aspectele politice ale administrației, au fost foarte capabili și competenți. De la posterele in culori calde, stil vintage cu mici aluzii către arta realistă și socialistă pentru a da iluzia unei schimbări radicale, a unei revoluții, la cuvinte cheie „Hope” (speranța), „change” (schimbare) și binecunoscutul slogan „yes we can” („da, putem”), la habitusul și imaginea fizică a candidatului, totul a fost pregătit pentru a crea un brand puternic, iar Barack Obama a rămas un brand puternic în ciuda greșelilor sale politice interne și externe și a lipsei unei schimbări reale.
În momentul de față, suntem victimele unor branduri comerciale, sociale și politice, suferind cronic și acut de aceeași boală, aceeași meteahnă. Avem foarte mare încredere în marile branduri care domină piața, în marile partide politice și în instituțiile occidentale și globale care ne promit siguranță, pace și protecție. Această adicție de care suferim dăunează grav gândirii libere și critice. Fie că îl vedem pe Biden ca un om cinstit, puternic și înțelept, un adevărat democrat, pe Putin ca un salvator sau pe Zelenski ca pe un erou, China ca o națiune puternică, fie că vedem USR ca pe un factor al progresului sau AUR ca un salvator al tradiției, PNL ca un factor de stabilitate, fie că avem o încredere solidă în marile trusturi media, big tech, banking și pharma, hotărât lucru, gândim monocrom și ne este din ce în ce mai greu să renunțăm la a regurgita idei și a începe să gândim logic, rațional și critic.
Lupta acestei epoci nu este lupta de clasă. ci a identității. Cine creează cea mai puternică identitate, câștigă…. putere, prestigiu și capital, iar noi, însușindu-ne noua identitate-brand, pierdem… absolut totul.
TEODOR CONSTANTIN BÂRSAN este sociolog, poet și prozator, corporatist de… Irlanda, dar nu a uitat Târgoviştea adolescenţei lui…
Post-ul JURNAL DE CORPORATIST – Teodor Constantin BÂRSAN – Brandul, identitatea și sclavii post-modernității (2) apare prima dată în Gazeta Dambovitei.
Citeste mai mult
