Legăturile strânse între DNA și judecătoarea Mihaela Botea de la Tribunalul Olt continuă să funcționeze ca unse în dosarul în care omul de afaceri Mircea Ungureanu a fost trimis în judecată pentru presupuse infracțiuni în proiectul de modernizare a drumurilor locale din comuna Vitomirești. Deși acuzarea, reprezentată de procurorul Florentina Drăghiceanu, cere, de fiecare dată, la verificarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune impuse inculpatului, menținerea acesteia fără să-și motiveze solicitarea cu ceva concret, judecătoarea Botea o ascultă cu religiozitate și îi dă, de fiecare dată, câștig de cauză, în defavoarea apărătorilor.
Așa s-au petrecut lucrurile și în ședința de azi, 10 septembrie, când avocații lui Ungureanu au cerut revocarea măsurii preventive, care este menținută de trei ani și patru luni (un record la Tribunalul Olt, după cum a ținut să menționeze unul dintre apărători), motivându-și cererea cu argumente dintre cele mai pertinente. Ei bine, președinta completului de judecată a avut urechi, ca de obicei, doar pentru vocea DNA, menținând măsura atât în cazul lui Mircea Ungureanu, cât și în cazul celorlalți trei inculpați din dosar, chiar dacă procurorul Florentina Drăghiceanu nu a avut o altă explicație pentru cererea sa decât subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurilor preventive (adică cele din urmă cu trei ani și patru luni, când cu totul altul a fost contextul cauzei).
Reamintim că, în acest dosar, DNA Craiova a trimis în judecată 15 inculpați, persoane fizice și juridice, acuzându-i de mai multe presupuse infracțiuni în legătură cu un proiect de modernizare a infrastructurii rutiere locale din comuna Vitomirești. Printre cei trimiși în judecată se numără omul de afaceri Mircea Ungureanu, a cărui firmă a câștigat licitația pentru atribuirea contractului de lucrări, și primarul din Vitomirești, Robert Rotea. Deși procurorul DNA susține în rechizitoriu că în cadrul contractului au fost încasați bani pe lucrări neefectuate, în timpul procesului martorii chemați în instanță (inclusiv profesioniști în construcții) au susținut contrariul.
„Cercetarea judecătorească a relevat o altă stare de fapt decât cea reținută prin actul de acuzare, iar elementele de legalitate a măsurii nu mai sunt îndeplinite la acest moment, respectiv durata măsurii este una care depășește criteriul rezonabilității și, totodată, măsura nu mai este proporțională. Suntem în prezența unei măsuri preventive care durează din luna iunie 2022, adică de 3 ani și 3 luni, dintr-un maxim prevăzut de art. 216 rap. la art. 2151 alin. 8 CPP, de 5 ani.
Încheierea nr. 127/06.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova a justificat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune prin necesitatea de a asigura buna desfășurare a urmăririi penale. Această etapă procesuală s-a încheiat odată cu întocmirea rechizitoriului la data de 26.10.2022. De atunci, cauza se află în faza de judecată, iar inculpatul a respectat în mod constant obligațiile impuse, ceea ce demonstrează că nu prezintă un pericol real pentru derularea procedurii judiciare.
Elementele de legalitate a măsurii nu mai sunt îndeplinite la acest moment, respectiv durata măsurii este una care depășește criteriul rezonabilității și, totodată măsura nu mai este proporțională.
În contextul controlului judiciar pe cauțiune, instanțele trebuie să analizeze cu rigurozitate dacă măsura este proporțională cu gravitatea infracțiunii și cu pericolul pe care îl prezintă inculpatul, evitând aplicarea unor restricții excesive care ar putea încălca drepturile fundamentale ale persoanei. Astfel, respectarea principiului proporționalității asigură echilibrul între necesitatea protejării ordinii publice și garantarea libertăților individuale. În cazul dlui Ungureanu acest echilibru este frânt prin menținerea măsurii preventive pe o perioadă mai mare de trei ani, mai exact 3 ani și 4 luni este nerezonabilă. Nu este lipsit de relevanță faptul că în cazul prezentului dosar penal a fost administrat un probatoriu amplu, care din perspectiva apărării este apt de a modifica starea factuală prezentată prin rechizitoriu.
Dincolo de momentul inițial al anchetei, o măsură preventivă trebuie să fie reanalizată prin prisma evoluției procesului penal. Gravitatea acuzațiilor, invocată generic, nu poate justifica menținerea sine die a unei măsuri preventive, în lipsa unor riscuri concrete și actuale. Or, instanța nu identifică niciun risc individual în raport cu Ungureanu Mircea. După aproape trei ani, gravitatea acuzației devine un element contextual de etapă procesuală, nu un temei actual pentru restrângerea libertății.
Măsura controlului judiciar pe cauțiune a fost instituită față de inculpatul Mircea Ungureanu prin încheierea nr. 127/06.06.2022 a Curții de Apel Craiova, înlocuind măsura arestului preventiv. De la acel moment, au trecut aproximativ 3 ani și aproape 4 luni, timp în care această măsură a fost menținută, fără apariția unor temeiuri noi care să justifice menținerea acesteia.
În contextul acestor standarde europene, menținerea controlului judiciar pe cauțiune în cazul dlui Ungureanu pentru o perioadă de trei ani și aproape 4 luni ridică serioase întrebări privind respectarea principiului proporționalității. Durata de trei ani, care reprezintă 60% din perioada maximă legală de cinci ani, depășește cu mult standardele rezonabile stabilite de jurisprudența CEDO pentru măsurile preventive.
Conform principiilor stabilite în jurisprudența europeană, instanțele ar trebui să demonstreze că menținerea măsurii pe o perioadă atât de îndelungată rămâne justificată prin circumstanțe obiective și că nu există măsuri alternative mai puțin restrictive care ar putea asigura aceleași obiective procedurale. Absența unei astfel de justificări poate constitui o încălcare a echilibrului necesar între protejarea ordinii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei.
Conform art. 5 CEDO, privarea de libertate trebuie să fie strict necesară și să aibă o justificare solidă. Menținerea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pentru o perioadă de aproape trei ani, cu 16 prelungiri succesive, indică nu doar o utilizare abuzivă a acestei măsuri, ci și o nesocotire a caracterului său excepțional”, se arată în cererea de revocare a măsurii prezentată de avocați.
Temeiurile pentru care a fost luată măsura au fost constatate că subzistă cu ocazia ultimelor verificări. Cu toate acestea, în materia verificării măsurilor, încheierile pronunțate nu au autoritate de lucru judecat și permit judecătorului o nouă reevaluare. Numai că judecătoarea Botea refuză să reevalueze cu adevărat situația inculpaților, în ciuda faptului că, între timp, probele cu martori și înscrisuri au schimbat în totalitate fondul problemei, acuzațiile DNA căzând una după alta în ședințele de judecată.
De altfel, pe parcursul cercetării judecătorești, judecătoarea Mihaela Botea a dat dovadă în mai multe rânduri de lipsă de imparțialitate în devafoarea inculpaților, încălcând chiar, la una dintre ședințe, procedura penală. Una peste alta, se pare că magistratul trage din greu pentru condamnarea inculpaților, în ciuda dovezilor care „mitraliază” rechizitoriul DNA, dar peste care președinta completului de judecată trece cu o ușurință suspectă, dând contur din ce în ce mai gros ideii că acest dosar a fost făcut la comandă.
Pe final, o întrebare: de ce procurorul de ședință întârzie în ultimul timp mai mult decât ar fi cazul în clădirea tribunalului după ședințele de judecată? Nu cumva o da o mână de ajutor la redactarea încheierilor care în mod normal cad în sarcina judecătorului?
Și încă ceva: deși judecătorii se află în grevă, Mihaela Botea a anunțat azi că termenul dosarului de fond din 12 septembrie va fi respectat, decizie în răspăr cu cea luată de colegii ei în Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Olt, când magistrații au decis suspendarea soluţionării cauzelor, cu excepția celor urgente. Cauza la care ne referim nu se înscrie pe lista urgențelor. De altfel, la momentul în care judecătoarea a anunțat că termenul de vineri va fi respectat, dosarul nu se afla pe lista cauzelor din această zi afișată pe site-ul oficial al Tribunalului Olt. La câteva ore după anunț, dosarul a fost introdus, după cum se poate observa în imaginea de mai jos, pe listă. Care ar putea fi motivul în care dosarul a fost băgat la urgențe?
Articolul Judecătoarea Botea trage din greu pentru condamnarea inculpaților în dosarul în care Mircea Ungureanu este cap de afiș apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult