Activitatea principală a domeniului silvic împletește în mod armonios, pe lângă regenerarea, exploatarea, conducerea arboretelor și valorificarea produselor accesorii și domeniul de corectare și de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale din fond forestier, precum și cel de ameliorare a terenurilor degradate.
În prezent RNP – ROMSILVA are prinse în programul de investiții 52 obiective de corectarea bazinelor hidrografice torențiale, din care 25 de obiective finanțate din fonduri bugetare, 8 obiective finanțate din fonduri B.D.C.E. (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei) și 19 obiective de corectarea torenților cuprinse în Programul de Redresare și Reziliență (PNRR) cu termen de finalizare iunie 2026.
Astfel, accesarea de finanțare din fonduri PNRR pe acest tip de investiții de corectarea torenților vine ca o certitudine a importanței realizării de astfel de lucrări de regularizare, de protecție și de consolidare pe văile cu caracter torențial.
La nivel general, lucrările de Corectarea Torenților (CT) în fond forestier prezintă următoarele elemente specifice:
se execută pe cursuri de apă fără debite permanente sau cu debite mici și foarte mici, preponderent variabile;
se urmărește aplicarea unor soluții tehnice care să stingă fenomenele torențiale și să mențină efectul de consolidare o perioadă cât mai lungă de timp, pentru evitarea intervențiilor dese în aceeași zonă;
obiectivul principal este consolidarea albiilor și versanților și protejarea obiectivelor riverane formațiunilor torențiale și a celor din aval, pe cursul râurilor colectoare;
lucrările de CT nu influențează scurgerea debitelor lichide, însă au un efect major în reținerea debitului solid (aluviuni) antrenat de viiturile torențiale; se poate spune că lucrările de CT realizează o tratare mecanică a apelor de viitură prin reținerea în aterisamente a aluviunilor;
întotdeauna lucrările de construcții sunt dublate de lucrări de împădurire sau regenerare naturală a terenurilor stabilizate, conducând la albii stabile în timp;
lipsa debitului permanent sau variațiile foarte mari ale debitelor în cursul anului fac ca în general pe văile torențiale să nu existe ihtiofaună;
lucrările de CT nu deteriorează starea ecologică /potențialul ecologic a/al corpurilor de apă și nu vor împiedica îmbunătățirea stării ecologice/potențialului ecologic, în conformitate cu toate elementele din Anexa V a Directivei Cadru Apă;
în timpul funcționării lucrările de CT sunt lucrări pasive, nu produc poluanți și asigură consolidarea naturală a unor zone grav afectate sau foarte sensibile la afectare în urma unor fenomene climatice extraordinare;
efecte minore asupra factorilor de mediu apar doar în faza de execuție, care este în general de scurtă durată; cu o bună organizare și aplicarea unor măsuri specifice de prevenire a impactului execuția lucrărilor de CT va avea un impact minim asupra factorilor de mediu.
Necesitatea și oportunitatea amenajării bazinelor/albiilor torențiale
Torenții se manifestă exploziv și în timp scurt produc pagube importante asupra obiectivelor din proximitatea acestora precum și pe văile colectoare din aval, în principal datorită volumului mare de materiale aluvionare transportate în aval, care distrug căi de acces, locuințe, terenuri, etc.
Amenajarea torenților, cunoscută ca și amenajarea bazinelor hidrografice torențiale, constă dintr-un ansamblu unitar de măsuri organizatorice și lucrări biologice, biotehnice și hidrotehnice, aplicat în cuprinsul bazinelor hidrografice mici, în scopul de a redresa regimul hidrologic al acestor unități și de a proteja obiectivele interceptate și periclitate de viituri.
Mai concis, finalitatea lucrărilor de amenajarea torenților este stabilizarea și reținerea materialelor care pot fi transportate în aval de către viiturile torențiale.
Caracterul distructiv al manifestărilor torențiale și amploarea degradărilor produse, impun luarea de măsuri pentru preîntâmpinarea sau, cel puțin, reducerea intensității acestor fenomene și diminuarea pagubelor produse.
Necesitatea acțiunii de amenajare a torenților este dictată de următoarele considerente:
existența unui dereglaj hidrologic datorat reliefului accidentat, substratului litologic puțin rezistent la eroziune, precipitațiilor abundente și a ploilor torențiale frecvente, care împreună creează o predispoziție naturală la torenţialitate;
pagubele însemnate produse de viituri asupra obiectivelor economice din zonă;
Manifestările torențiale produc o serie de efecte economice și sociale negative directe și indirecte:
Efecte negative directe:
distrugerea sau avarierea drumurilor publice și forestiere din bazin;
colmatări și subminări de podețe pe rețeaua din aval;
surpări de maluri;
scoaterea din circuitul productiv a unor terenuri din fondul forestier și agricol din zonele limitrofe rețelei hidrografice torențiale;
aluvionări de terenuri agricole și silvice; Efecte negative indirecte:
cheltuieli suplimentare pentru refacerea sau consolidarea instalațiilor de transport;
pierderi cauzate de diminuarea sau blocarea temporară a traficului pe drumurile forestiere;
creșterea efectului distructiv al inundațiilor pe cursul inferior în cadrul bazinului și pe cel mijlociu și inferior al râului colector;
depopularea zonelor afectate de torenţialitate și inundații;
La obiectivele apărate în mod direct se adaugă și o serie de obiective protejate în mod indirect de lucrările de amenajare a torenților. În această categorie este inclusă rețeaua hidrografică situată în aval pe cursul mijlociu și inferior al colectorului unde, ca urmare a acțiunii de corectare a torenților de pe afluenți, se evită undele mari de viitură și formarea depozitelor de aluviuni în albie care favorizează producerea inundațiilor. În același timp, în cadrul bazinului parcurs cu lucrări, se evită efectele negative ce decurg din diminuarea sau blocarea temporară a traficului pe drumurile forestiere.
Pentru apărarea obiectivelor menționate, sunt necesare lucrări hidrotehnice executate pe rețeaua hidrografică și un complex de lucrări specifice, care vor restabili echilibrul versanților.
Executarea lucrărilor de amenajare a torenților în bazinele studiate va contribui la creșterea calității apei (prin reducerea turbidității – cantitate de aluviuni aflată în suspensie într-un volum de apă) la ameliorarea regimului scurgerilor de suprafață, la regularizarea debitelor torențiale, precum și la refacerea peisagistică a terenurilor situate în apropierea rețelei hidrografice.
Construcția lucrărilor de corectare a torenților poate genera modificări fizice ale topografiei albiei pe sectoarele pe care se vor amplasa lucrările, dar impactul acestor modificări este nesemnificativ. Canalele pot crea constrângeri locale în ceea ce privește traversarea prin albie dar, fiind cu adâncimi /lungimi mici pot fi traversate/ocolite cu ușurință;
În tipul execuției și exploatării lucrărilor propuse nu se produc deșeuri solide ci dimpotrivă, mare parte din aluviunile transportate în timpul viiturilor torențiale vor fi stocate în aterisamentele lucrărilor transversale. În același timp prin efectul de consolidare asupra malurilor și albiei se va preveni eroziunea laterală și de fund și implicit formarea de noi aluviuni care frecvent sunt transportate în aval și obiectivele expuse.
Lucrările asigură protecția obiectivelor din vecinătate și buna funcționare a circulației pe drumurile forestiere – căi vitale pentru realizarea unei silviculturi durabile și pentru urgențele de intervenție – în cazul evenimentelor care sunt menționate ca vulnerabilități în planul de management și fișele standard (incendii, atacuri de insecte, doborâtori de vânt, rupturi de zăpadă);
Lucrările nu au influență directă asupra ariilor naturale și nu produc deteriorări sau restrângeri ale habitatelor ci dimpotrivă – pe aterisamentele care se vor forma în bieful amonte al lucrărilor de retenție se creează condiții de instalare ale unor specii care pot constitui habitate noi sau pot extinde aria unor habitate montane (cu frasin, anin….) – deficitare la nivel comunitar.
Lucrările de amenajare a albiilor torențiale nu duc la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes comunitar sau a speciilor tipice care intră în compoziția habitatelor;
Activitățile de implementare și exploatare a lucrărilor de corectarea a torenților nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor de suprafață și subterane, activitățile extractive de suprafață de sol, argilă, nisip, pietriș, defrișarea, inundarea terenurilor, pescuit, vânătoare, colectarea plantelor)
Alegerea materialului de construcţie este condiţionată pe de o parte de înălţimea, funcţiunea, stabilitatea și rezistenţa lucrării hidrotehnice transversale, iar pe de altă parte de cerinţele imediate de ordin economic.
Proiectul PNRR de corectarea torenților C2-I5 implementat la nivelul Direcției Silvice Suceava
RNP – ROMSILVA desfășoară în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe Componenta C2, Investiția I5, proiectul ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Vrancea”, 19 obiective cu o valoare totală eligibilă de 109.560.000 lei fără TVA (22.000.000 euro).
Direcția Silvică Suceava are în cadrul acestui proiect 3 obiective de investiții de corectare a bazinelor hidrografice torențiale, ce însumează 7,97 km albii torențiale corectate, cu o finanțare totală eligibilă estimată la 32.087.240 lei fără TVA, din care lucrări contractate în valoare de 26.976.007 lei fără TVA (5.416.869 euro):
Corectarea torenților din bazinul hidrografic Maghernița, OS Mălini (Lcorectată =1,97 km).
În cadrul acestei lucrări se vor executa 28 lucrări transversale din beton (23 traverse și 5 praguri cu elevația între 0,5-1,0 m) cu rol de consolidare a albiei și a malurilor, precum și de depunere a aluviunilor, de micșorare a pantei de scurgere și a turbidității apelor de viitură. Cele 5 praguri sunt prevăzute cu pasaje pentru circulația ihtiofaunei – scări de pești ce vor permite tranzitul spre amonte și popularea pârâului ca urmare a reglării debitului de scurgere în perioadele cu precipitații abundente. Pe lângă aceste lucrări transversale se vor executa și lucrări longitudinale (amenajări de albie sub forma canalelor din pământ și a canalelor din beton la pragurile priză ce se execută pe ravenele laterale), apărări de mal de tipul gabioanelor umplute cu piatră zidită, ziduri de sprijin din beton, precum și refacerea traversării cu podeț dalat de 5m la intrarea în bazin.
În acest moment lucrările sunt executate în proporție de 75%.
Corectarea torenților din bazinul hidrografic Bucșoița, OS Frasin (Lcorectată =3,0 km).
Pe acest obiectiv se vor executa 33 lucrări transversale din beton (16 traverse, 16 praguri cu elevația între 0,5-1,5m și un baraj de 5,0m înălțime), ce își vor îndeplini rolul de consolidare a malurilor și al talvegului albiei și de retenție a unui volum considerabil de aluviuni în barajul de 5 m elevație amplasat în partea de amonte. De asemenea se vor realiza calibrări de albie între traverse, un canal din beton pe sectorul aval pentru a tranzita în siguranță debitul de viitură la pantă mică, precum și apărări de mal de tipul gabioanelor umplute cu zidărie de piatră și a zidurilor din beton.
Pentru asigurarea tranzitului ihtiofaunei se vor amenaja 14 pasaje scări de pești lateral pragurilor. Pentru a ajuta la refacerea vegetației forestiere și a crea micro habitate în zona malurilor și a aterisamentelor din spatele lucrărilor de retenție se vor realiza împăduriri pe circa 1000 mp.
Prin realizarea acestor lucrări se vor pune în siguranță gospodăriile particulare din aval, la ieșire din fond forestier, pășunile și fânețele de pe versantul stâng tehnic, fondul forestier și drumul forestier ce accesibilizează bazinetul, precum și drumul național DN17 Suceava – Dej în acea zonă.
Lucrările executate până în prezent sunt în proporție de 9%.
Corectarea torenților din bazinul hidrografic Pârâul Leșului, OS Crucea (Lcorectată =3,0 km).
Pe această vale a Pârâului Leșului se vor executa 38 lucrări transversale din beton (18 traverse, 16 praguri cu elevația între 0,5-1,5m și 4 baraje de 2,0-4,0 m înălțime), cu rol de consolidare a albiei și a malurilor, precum și de depunere a aluviunilor, de micșorare a pantei de scurgere și a turbidității apelor de viitură atât pe firul principal cât și pe ravena laterală, Pr. Bâtci. De asemenea se vor realiza 3 sectoare de calibrare a albiei din partea mediană a zonei studiate spre amonte, un canal din beton priză la un prag de pe ravena laterală, apărări de mal din gabioane umplute cu piatră zidită și ziduri din beton. Pentru consolidarea malurilor cu probleme de alunecare și a aterisamentelor din spatele pragurilor și barajelor cu rol de retenție se vor realiza și împăduriri cu specii forestiere pe circa 1000 mp.
Realizarea acestor lucrări de corectarea torenților va duce la consolidarea surselor de aluviuni din bazin pe perioadă determinată, la punerea în siguranță a pășunilor și fânețelor particulare de pe versantul drept tehnic, a drumului forestier de pe vale și a fondului forestier de stat de pe versantul stâng, precum și împiedicarea formării unui con de dejecție în confluența cu Râul Bistrița ce ar forța secțiunea Bistriței pe acea zonă și ar putea întrerupe accesul pe drumul național DN17B Vatra Dornei – Poiana Largului.
Stadiul lucrărilor pe acest obiectiv este de 7%.
Lucrările sunt în curs de execuție și au termen de finalizare 30.06.2026.
Ședință de lucru privind implementarea proiectului de corectare a torenților finanțat din PNRR
În perioada 24-26 iulie 2024 a avut loc un schimb de experiență la nivelul RNP Romsilva, pe amplasamentul celor 3 obiective de corectarea torenților menționate mai sus, cu participarea specialiștilor delegați din cadrul Centralei RNP-ROMSILVA, de la alte 6 direcții silvice cu tradiție în astfel de lucrări, implicate în proiectul C2-I5 de corectarea torenților finanțat prin PNRR (DS Bacău, DS Buzău, DS Hunedoara, DS Neamț, DS Prahova și DS Vrancea), a reprezentanților Direcției Silvice Suceava, a reprezentanților celor 3 ocoale silvice pe raza cărora sunt lucrările (OS Mălini, OS Frasin și OS Crucea), precum și a delegaților Facultății de Silvicultură și exploatări forestiere – UNITBV din Brașov, a Facultății de Silvicultură din Suceava și a Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” – Centrala Focșani.
Toți delegații specialiști menționați anterior au parcurs cele 3 obiective de corectare a torenților. S-au prezentat amplasamentele propuse pe planuri de situație atât în teren pe planșe, cât și pe videoproiector, s-a discutat despre necesitatea și oportunitatea investițiilor, s-au analizat lucrările puse în operă, modul în care acestea se integrează în teren și modalitatea în care fiecare constructor a abordat execuția proiectului.
Echipa mixtă a colectivului de cercetare științifică a Facultății de Silvicultură și exploatări forestiere – UNITBV din Brașov, în cadrul proiectului științific ”Efectele lucrărilor de corectare a torenților asupra geomorfologiei, solului și florei din albia minoră. Studii de caz în bazinetele din fondul forestier național administrat de RNP – Romsilva, unde se construiesc lucrări hidrotehnice finanțate din fonduri PNRR”, a scanat de la sol și din aer cu o dronă lucrările executate și amplasamentul viitoarelor lucrări ce se vor realiza pe aceste 3 văi torențiale, urmând a compara datele prelevate acum cu înregistrări viitoare în vederea monitorizării influenței acestor lucrări de corectare a torenților asupra mediului, asupra geomorfologiei albiei minore, a compoziției solului și a biodiversității floristice și faunistice din micro habitatele ce se vor forma în zona acestor lucrări de retenție, de consolidare a versanților și a talvegului albiei.
S-au purtat discuții și s-au tras primele concluzii ale acestei întâlniri, punându-se bazele pentru următoare întâlniri și directivele ce trebuie urmărite în implementarea proiectului finanțat din PNRR.
The post Investiții privind lucrările de corectare a torenților finanțate din fonduri PNRR în cadrul Direcției Silvice Suceava appeared first on Obiectiv de Suceava.
Citeste mai mult
