„Asaltul politicului asupra justiției, concretizat în inconsecvența legislativă și nenumăratele modificări ale legilor de organizare, toate cu un singur scop – întoarcerea la perioada binomului” – aceasta este, spune judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă sistemul judiciar astăzi.
Într-un interviu acordat Express de Banat, judecătoarea Adriana Stoicescu vorbește despre cum presiunea politicului, volumul imens de dosare și lipsa de personal afectează funcționarea instanțelor și de ce o comunicare mai bună cu publicul și deschiderea către societate sunt esențiale pentru înțelegerea adevărului despre justiție.
Judecătoarea povestește, de asemenea, despre experiența personală în sistem, despre ce înseamnă pentru ea statul de drept, explică conceptul de „stat paralel”, așa cum îl vede din perspectiva unui magistrat activ, și conturează portretul unui ministru ideal al Justiției.
Cum arată o zi din viața dumneavoastră de judecător?
Adriana Stoicescu: Recunosc, nu sunt foarte matinală… Dar, rămân la serviciu până după-masă, apoi, de regulă, merg la sport. Ziua înseamnă fie motivat hotărâri, fie studiul dosarelor sau stat în bibliotecă. Practic, nu există zi în care să spun că am puțin de lucru. Acasă, refugiul meu perfect înseamnă o carte, un film bun. Am o viață destul de banală.
Când ați simțit prima dată că este nevoie să vă exprimați public despre problemele din sistem?
Când DNA a început vânătoarea de judecători.
Când am realizat că, dacă nu vorbim, vom fi luați pe sus, nevinovați, doar pentru că lupta anticorupție devenise obsesia națională.
Când am realizat că minciunile spuse ne pot distruge pe toți.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări cu care se confruntă magistrații din România, astăzi? Care sunt problemele reale ale sistemului judiciar?
În principal, asaltul politicului asupra justiției, concretizat în inconsecvența legislativă, nenumăratele modificări ale legilor de organizare, cu un sigur scop, acela de a ne reîntoarce la perioada binomului. Schema de personal mereu incompletă, volumul imens de dosare, dotările materiale precare. Permanenta arătare cu degetul a sistemului judiciar, ca principal vinovat pentru toate tarele societății.
Mulți spun că sistemul ar trebui să se reformeze singur, din interior. Are „anticorpii” necesari să-și rezolve singur problemele?
Da, are. Şi nu e nevoie de reformă, în sensul larg al cuvântului, ci de ajustări punctuale, care pot şi trebuie să fie făcute din interior.
Să nu uităm că ultimele modificări ale legilor justiției au avut inclusiv avizul Comisiei de la Veneția, astfel încât reluarea discuțiilor pe aceeași temă şi într-o notă isterică este complet inutilă şi neproductivă.
Ce ați schimba, dacă ați putea, pentru a face justiția mai eficientă și mai transparentă?
Aș angaja purtători de cuvânt profesioniști pentru o mai bună comunicare. Aş insista pe o deschidere mai mare către societate, pentru ca oamenii să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă justiția, nu ce li se prezintă, trunchiat şi părtinitor, în funcție de interesele unora şi altora.
În ceea ce privește eficientizarea, ceea ce face acum Consiliul Superior al Magistraturii, prin propunerile înaintate, este tocmai în ideea de a avea o justiție mai eficientă, în favoarea omului de rând, în condiţiile în care schemele de personal sunt la limita de avarie, în cele mai multe instanţe.
Ce înseamnă „independența justiției”? Independentă de cine? Cum ar trebui să arate o justiție cu adevărat independentă?
Justiţia trebuie să fie independentă în raport cu celelalte puteri, executivă şi legislativă.
În acelaşi timp, vorbim despre independenţa judecătorului raportat la interiorul sistemului, prin menţinerea actualei reglementări de cercetare a magistraţilor, prin secţia din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aşa cum am mai arătat, revenirea competenţei de soluţionare a cauzelor ce privesc magistrații la DNA ar însemna o încălcare evidentă a independenței judecătorilor.
„Puterea politică îşi doreşte anihilarea puterii judecătoreşti”
Cum vedeți relația dintre politică și justiție în România?
Puterea politică îşi doreşte anihilarea puterii judecătoreşti, transformarea ei într-un instrument menit să fie folosit în disputele politice, cu toate consecinţele care decurg din asta.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră statul de drept astăzi?
Tinde să devină o ficţiune, dacă vom permite politicului să măcelărească legile justiţiei în forma în care îşi doreşte.
„Statul paralel” – cum l-ați explica. Cine sau ce credeți că urmărește să decredibilizeze justiția și cu ce scop?
În opinia mea reprezintă o asociere ce excede unui cadru legal, informală, între reprezentanți/angajați ai statului aflați în poziţii de putere, al cărui scop este diferit decât cel strict reglementat de lege pentru funcțiile respective.
Conceptul de „stat paralel” presupune, cel puțin în plan teoretic, o rețea neoficială din interiorul structurilor guvernamentale, care funcționează independent de conducerea politică aleasă democratic și care încearcă să influențeze sau să controleze direcția statului.
În teorie politică și în discursul public, statul paralel este descris ca o grupare formată din elemente ale:
Serviciilor de informații;
Poliției și justiției;
Armatei;
Birocrației de nivel înalt.
Această grupare este acuzată că urmărește propria agendă (de putere, financiară sau ideologică), ocolind deciziile Parlamentului sau ale Guvernului, folosindu-se de pârghii precum șantajul, dosarele penale fabricate sau scurgerile de informații în presă.
„Doar un om din interiorul sistemului judiciar ar putea înţelege, cu adevărat, problemele justiţiei”
Ce părere aveți despre acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției, Radu Marinescu? Ar trebui să demisioneze sau nu?
Dacă vor exista probe în acest sens, certe, urmare a unei analize a profesioniștilor, nu bazate pe bârfe şi presupuneri, probabil că ar fi moral să facă un pas în spate. Dar nu sunt în măsură să comentez şi nici să dau sfaturi.
Cum ar arăta, în opinia dumneavoastră, ministrul ideal al Justiției?
Fost magistrat. Doar un om din interiorul sistemului judiciar ar putea înţelege, cu adevărat, problemele justiţiei.
***
În partea a doua a interviului, care va fi publicat joi, 22 ianuarie 2026, la ora 7.15, judecătoarea Adriana Stoicescu vorbește despre pensiile magistraților, mecanismele de numire a judecătorilor CCR, transparența în justiție și de ce a refuzat să intre în politică. Transmite, de asemenea, un mesaj direct celor care privesc cu scepticism sistemul judiciar.
Citeste mai mult
