Judecătoarea Adriana Stoicescu vorbește, în partea a doua a interviului acordat Express de Banat, despre pensiile magistraților, refuzul intrării în politică și limitele dincolo de care un magistrat nu mai poate rămâne în sistem.
Adriana Stoicescu vorbește despre atacurile la adresa justiției, explică de ce a spus „nu” politicii și avertizează că degradarea sistemului ar putea împinge unii judecători să plece din magistratură. „Dacă nu voi mai putea face dreptate, nu voi sta pe gânduri și voi pleca.”, a declarat Adriana Stoicescu.
„Poate există printre noi colegi care dau soluții ce nu sunt pe placul oamenilor, dar asta nu înseamnă că soluţia nu e corectă. Justiția înseamnă aplicarea legii, nu o judecată emoțională, pentru a fi pe placul unora sau altora.” – e mesajul transmis de judecătoare celor care privesc justiția cu neîncredere.
În contextul amânărilor pe subiectul pensiile magistraților, cum vedeți modul în care sunt numiți judecătorii CCR și mecanismele de funcționare ale Curții Constituționale? Ar fi oportună modificarea Constituției?
Adriana Stoicescu: Nu sunt expert în drept constituțional, dar cred că influența politicului dăunează grav. Aş milita pentru numirea membrilor Curţii Constituționale din cadrul judecătorilor sau a foștilor judecători.
Opinia dumneavoastră despre pensiile speciale ale magistraților. Cum răspundeți criticilor care spun că astfel de privilegii adâncesc neîncrederea publică în justiție?
Sunt de părere că, urmare a modificărilor din anul 2023, problema pensiilor magistraților a fost tranșată, atât din perspectiva cuantumului cât şi a vechimii.
Toate discuţiile de azi sunt consecința acţiunii permanente a politicienilor de decredibilizare a puterii judecătoreşti, promovând în spaţiul public minciuni sfruntate, jumătăţi de adevăr, cu consecinţa inflamării opiniei publice care, iată, vede în magistraţi vinovaţii pentru situaţia dezastruoasă a ţării, urmată, în mod firesc, de presiunile privind necesitatea modificării legilor justiţiei, cu un scop clar, afectarea independenţei.
Credeți că un judecător ar trebui să fie rezervat în declarații publice sau transparența are prioritate?
Dacă m-ați fi întrebat acum vreo 3 luni, v-aş fi răspuns, probabil, că ar trebui să fie rezervat. Urmare a deciziei CEDO în cazul Dănileţ, văzând poziţiile publice împotriva sistemului judiciar, cred că e momentul să ieşim public şi să spunem cu voce tare adevărul.
Ați simțit vreodată frică sau presiune după ce ați transmis mesaje publice sau opinii critice?
Frică, nu. Presiune, sub nicio formă. M-au deranjat unele reacţii, total deplasate. Mă deranjează minciunile sfruntate, agresivitatea verbală, manipulările, dar nu am nici timp şi nici resurse să le combat. Dar dacă sunt evidente şi de natură a-mi aduce mari prejudicii, reacţionez.
Dacă un judecător are deja o părere despre cineva, ce îl ajută, în afară de conștiința profesională și bunul-simț, să judece corect, să fie imparțial?
De principiu, trebuie să se abţină de la judecarea cauzei.
Ați afirmat că ați refuzat propunerea de a fi ministru al Justiției, de a intra în politică. Ce v-a determinat să refuzați? Este această decizie definitivă sau v-ați putea răzgândi în viitor?
Am mai spus-o, în activitate fiind, nu doresc să am discuţii pe teme politice. La acest moment nu mă interesează o astfel de propunere. Sunt judecător şi vreau să îmi fac treaba cât pot de bine şi corect
Ce va fi după pensie, asta nu pot să spun acum. Vom vedea la acel moment.
V-ați gândit vreodată că ar putea veni un moment în care să renunțați la meseria de judecător? Ce ar putea să vă facă să luați o astfel de decizie?
Doar prin pensionare. Nu mă văd renunţând pentru o altă carieră. Dar, dacă degradarea sistemului mă va aduce în situaţia în care nu îmi voi putea desfăşura în bune condiții meseria, să fac dreptate, să pronunț soluțiile pe care le consider corecte, nu voi sta pe gânduri şi voi pleca.
Ce mesaj ați transmite cetățenilor care privesc cu scepticism justiția sau magistrații?
Îi aştept în sala de judecată. Şedinţele sunt publice şi vor putea să vadă ce înseamnă o zi din viaţa unui judecător. Apoi le-aş sugera să nu mai plece urechea la toate mizeriile promovate în spaţiul public şi să încerce să discearnă, să gândească cu propriile capete, înainte de a emite judecăţi de valoare.
Ştiu că orice om nemulţumit de o soluţie sau care a avut o experienţă neplăcută legată de justiţie va generaliza şi va spune că toţi suntem prost pregătiţi sau ne comportăm neprofesionist în sală. Dar, nu e aşa. Avem şi noi zile mai proaste, ne pierdem uneori răbdarea sau, pur şi simplu, suntem obosiţi. Poate există printre noi colegi care dau soluții ce nu sunt pe placul oamenilor, dar asta nu înseamnă că soluţia nu e corectă.
Justiţia înseamnă aplicarea legii, nu o judecată emoțională, pentru a fi pe placul unora sau altora.
Pentru mine, după 22 de ani de magistratură, e dureros să constat că imensa majoritate a oamenilor priveşte judecătorii ca pe dușmanul de clasă, vinovat pentru toate relele societăţii, pentru că aşa a fost determinată să se poziţioneze faţă de noi, în condiţiile în care ştiu foarte bine cât de mult muncim şi în ce condiţii. Dar, sper în continuare, că vor veni şi zile mai bune pe uliţa noastră…
CITEȘTE ȘI: INTERVIU Adriana Stoicescu: „Statul de drept tinde să devină o ficțiune dacă politicul măcelărește legile justiției” (Partea I)
Citeste mai mult
