Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, mai mult de jumătate dintre persoanele cu educaţie primară şi 41% dintre cei cu educaţie medie ar vota cu AUR. Prima poziţie în topul intenţiei de vot în cazul persoanelor cu educaţie superioară ar fi ocupată de USR, cu un scor de 31%, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025.
Cum votează persoanele cu educaţie primară
51% dintre persoanele cu educaţie primară ar alege să voteze cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre aceştia optează pentru PSD, 9% pentru PNL, 5% pentru UDMR, 4% pentru USR, 3% pentru alt partid, 3% pentru POT, iar 3% pentru SOS România. Nu au fost exprimate preferinţe de vot pentru partidul SENS sau pentru un candidat independent, potrivit news.ro.
Cum votează persoanele cu educaţie medie
Întrebaţi cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre românii cu educaţie medie declară că ar alege AUR, 21% PSD, 14% PNL, 9% USR, 4% UDMR, 4% POT, 4% SENS, iar 2% SOS România. 1% aleg alt partid şi 1% un candidat independent.
Cum votează persoanele cu educaţie superioară
31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR. 24% dintre aceştia şi-ar exprima votul pentru PNL, 15% pentru AUR, 12% pentru PSD, 6% pentru SENS, 6% pentru UDMR, în timp ce 2% pentru POT. 1% susţin un candidat independent, 1% un alt partid, iar 1% SOS România.
Polarizare clară între segmentele cu educaţie primară (maxim 8 clase) şi cele cu educaţie superioară
”Distribuţia intenţiei de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educaţie primară (maxim 8 clase) şi cele cu educaţie superioară în ceea ce priveşte susţinerea partidelor. AUR conduce autoritar în clasamentul intenţiei de vot a persoanelor cu educaţie primară. În contrast, persoanele cu studii superioare favorizează formaţiuni precum USR şi PNL.
Analiza votului pe criterii de educaţie dezvăluie culturi politice distincte care se suprapun peste alte tipuri de polarizări. Fractura nu este doar politică, ci şi axiologică, relevând diferenţe în raportarea la autoritate, la instituţii şi la ideea de progres social. Practic, educaţia funcţionează ca un filtru de socializare democratică, producând electorat cu aşteptări şi comportamente civice fundamental diferite”, afirmă directorul general al INSCOP Remus Ştefureac.
Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025
Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.
Citeşte şi: Inelul cu diamant „Mellon Blue”, care a aparținut unei aristocrate, a fost vândut cu 25 de milioane de dolari
Citeste mai mult