Intro: Legea nr.254 din 20 iulie 2022.
” 1. La articolul 92, partea introductivă a alineatului (2)
Se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate următoarele obiective de investiţie:”
2. La articolul 92 alineatul (2), după litera i)
Se introduce o nouă literă, lit. j), cu următorul cuprins:
„j) specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 ha.”
Context şi Bază Legală
Întreaga ţară este cuprinsă de febră investiţiilor în parcurile solare. Pe lângă politica la nivel european de tranziţie către „energia verde, curată”, un imbold important este dat şi de finanţarea consistentă asigurată prin PNRR şi ajutor de stat, aproximativ 1.1 miliarde euro, pentru astfel de proiecte.
Cu scopul de a încuraja astfel de investiţii, parlamentul modifică, prin Legea nr.254 din 20 iulie 2022, Legea fondului funciar nr. 18/1991 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, permiţând construirea de parcuri fotovoltaice pe terenuri agricole aflate în extravilanul localităţilor, terenuri ce sunt catalogate ca fiind din clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate.
Intuind pericolul scoaterii unor suprafeţe foarte mari din circuitul agricol, parlamentul limitează, prin punctul „j” din legea mai sus amintită, la 50 de ha suprafaţa de terenuri agricole din extravilan pe care pot fi construite astfel de investiţii.
Vorbim aici de terenuri agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, considerate ca fiind slab fertile. Terenurile agricole extravilane din categoriile I şi II de calitate nu pot fi scoase din circuitul agricol.
Mai mult, prin Ordinul 299/2022 din luna octombrie, Ministerul Agriculturi specifică:
„La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: (4^1) În cazul în care se solicită aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol pentru amplasarea obiectivelor de investiție prevăzute la art. 92 alin. (2) lit. j) din lege, documentația prevăzută la alin. (1) se completează cu proiectul tehnic privind amplasarea în cadrul fermelor a obiectivelor specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile, utilizate exclusiv în scopul asigurării energiei pentru consumul propriu al exploatației”. Consum propriu, nu în scopuri comerciale- o spune clar MADR.
Am făcut această lungă introducere despre reglementările legale în privinţa investiţiilor în parcurile fotovoltaice pentru a înţelege mai bine de ce o propunere de Hotărâre a Consiliului Judeţean Giurgiu este imposibil de pus în practică şi, mai mult, nelegală.
Lege ” Excepţie”- Un nou tip de lege inventat de executivul Consiliului judeţean
Pe ordinea de zi a şedinţei de îndată a Consiliului Judeţean din data de 18 noiembrie 2022, la punctul 5, se afla un proiect de hotărâre privind aprobarea concesionarii prin licitaţie a terenurilor care fac parte din imobilul ” Ferma Gostinu” aflat în domeniul privat al judeţului Giurgiu în suprafaţa totală de 3.016. 843 mp, în scopul construirii unei Centrale electrice fotovoltaice cu o capacitate de minimum 200 MWp.
Deoarece consilierii judeţeni ce fac parte din comisiile de buget şi juridic au venit cu modificări şi completări la propunerea de hotărâre, aceasta a fost retrasă după ordinea de zi, urmând să fie dezbătuta în următoarea şedinţă.
Proiectul a fost reluat, cu unele modificări, în şedinţa extraordinară de îndată a Consiliului Judeţean din data de 28 noiembrie 2022.
Prin acest proiect de hotărâre al Consiliului Judeţean se propune: concesionarea pe o perioadă de 49 de ani a unei suprafeţe de peste 300 de ha, din care peste 160 de hectare teren extravilan, având categoria de folosinţă teren arabil. Restul, de aproximativ 140 de ha, este teren situat în intravilanul comunei Gostinu, având categoria de folosinţă curţi- construcţii.
De interes pentru noi sunt cele 160 de ha de teren arabil din extravilanul comunelor:
1. Băneasa (tarla 119, în zona cunoscută pe plan local ” lacul Neagului”- 119.602 mp (aproximativ 11 ha).
2. Prundu (în zona cunoscută pe plan local „Podul lui Drăghici)- 636.479 mp (aproximativ 63 ha)
3. Prundu (tot în zona „Podul lui Drăghici”- 871.638 mp (aproximativ 87 ha)
Terenuri extravilane arabile scoase spre concesionare de către Consiliul judeţean sunt situate în Lunca Dunării şi sunt considerate ca fiind din clasa I de fertilitate.
Din hotărârea propusă de către executivul Consiliului judeţean lipseşte tocmai acest amănunt extrem de important, deoarece, conform legii, terenurile acestea nu pot fi scoase din circuitul agricol, practic parcul fotovoltaic nu poate fi construit. Acesta ar fi o primă omisiune, sperăm că nu intenţionată, din proiectul de hotărâre.
Mai trebuie adăugat faptul că cele două suprafeţe de teren de la Prundu (63 şi 87 ha) depăşesc limita maximă de 50 ha stabilită prin Legea nr.254 din 2022.
Legat tot de terenurile de la Prundu, acestea se află în zona de desecare şi amenajare a sistemului de irigaţii ce urmează să fie pus în funcţiune anul viitor.
Preşedintele Beianu spunea, ironic, ca o să ceară şi avizul NASA.
Nu, dar la întocmirea documentaţiei de introducere în intravilan trebuie în această situaţie şi un aviz tehnic din partea ANIF.
Sunt explicabile aceste ” scăpări” din hotărârea propusă de către executivul consiliului. În expunerea bazei legale în temeiul căreia a fost întocmită hotărârea nu se face vreo referire la Legea fondului funciar şi normele MADR din domeniu. Este un fel de: este terenul meu, fac ce vreau cu el.
Tocmai aceste aspecte le-au sesizat consilierii judeţeni PSD, fapt care a stârnit nemulţumirea preşedintelui Beianu care l-a ameninţat pe consilierul Lucian Corozel că: îi blochează telefonul (SIC). Se referea la microfon, dar preşedintele Dumitru Beianu vorbea deja cu prea multă patimă, demnă de o cauză mai bună.
Executivul Consiliului Judeţean a încercat să convingă consilierii că proiectul de hotărâre nu se bazează pe legile fondului funciar şi reglementările Ministerului Agriculturii, care ar fi, este un termen nou, Legi excepţie, ci pe un viitor şi presupus demers al firmei care concesionează de a implementa proiectul prin introducerea terenurilor în intravilan pe baza studiului urbanistic PUZ.
Şi în acestă variantă se ajunge tot la clasificarea terenurilor şi scoaterea acestora din circuitul agricol (ORDIN MADR nr. 299 din 3 octombrie 2022)
Numai că aceste demersuri trebuie făcute de către firma care concesionează terenul.
În Caietul de Sarcini, ataşat la proiectul de hotărâre, la capitolul 1.3, litera „a”, concesionarul se obligă să schimbe categoria de folosinţă a terenurilor arabile.
Este un aspect esenţial, pentru ca suma pe care ar trebui să o plătească către Fondul de ameliorare a fondului funciar este una foarte mare: 2.452.160,54 euro ( Clasa terenului agricol – 1, Tarif – 4,00 lei/m2⇒ 4,00 X3.016. 843 mp=12067372 lei-2.452.160,54 euro).
Nicio firmă serioasă nu poate concesiona un teren care nu are specificată clasa de calitate, nu cumperi, aşa, la grămadă, ” murături”.
Primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă conducerea Consiliului judeţean, dacă ar fi fost de bună credinţă şi-ar fi dorit cu adevărat să se realizeze acest proiect, ar fi fost să comande un studiu la Oficiul de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) pentru executarea unor studii pedologice şi încadrarea terenurilor agricole scoase spre concesiune în clase de calitate. Era un prim pas, obligatoriu.
Poate acest studiu există, dar el ar fi trebuit să fie prezentat în Caietul de Sarcini, să ştie şi firmele interesate la ce să se aştepte, să-şi poată întocmi un plan de afaceri.
În condiţiile actuale, se poate trezi că a concesionat un teren pe care nu poate decât cultiva lucerna şi ovăz. Poate, tocmai acest lucru se urmăreşte, dat fiind experienţa similară din primul mandat al preşedintelui Dumitru Beianu.
Redevenţa:
– Pentru primii doi ani, până la obţinerea avizelor, valoarea minimă este de 1.500 lei/hectar
– Începând cu anul 3, redevenţa este 2% din venitul obţinut din producţia anuală a centralei electrice fotovoltaice, dar nu mai puţin de minim 11.500.00 lei/hectar.
Totul în regulă până aici, redevenţa este în preţul pieţii. Numai că există şi un paragraf, „d”, prin care se oferă posibilitatea firmei câştigătoare să plătească şi în următorii 2 ani o redevenţă de 1.500 lei, în condiţiile în care perioada de construire şi punere în funcţiune a centralei se prelungeşte.
Ipotetic, poate face agricultură pe aceste terenuri în această perioadă de 4 ani, pentru că nu există o interdicţie în acest sens, şi apoi consiliul judeţean să stea prin procese pentru a denunţa contractul.
Sunt foarte multe lucruri neclarificate în proiectul de hotărâre de luni, 28 noiembrie 2022.
Chiar dacă proiectul a trecut, cu votul celor 18 consilieri PNL, rămân foarte multe semne de întrebare.
Până când vom afla finalul licitaţiei, rămâne o mare enigmă: De ce preşedintele Beianu a susţinut cu atâta grabă şi patimă acest proiect?
Patimă dusă până la jigniri grosolane la adresa deputatului Marian Mina.
Pentru conformitate, prezentăm o parte din discuţia în pauza şedinţei dintre preşedinte Dumitru Beianu şi consilierul PSD, Lucian Corozel:
– Dumitru Beianu: Hai, mă, lasă-mă, te rog eu frumos! Chiar aveam pretenţii de la tine. Nu mai discutăm, gata. Nu avem ce discuta, eu spun public: aveam pretenţii de la tine! Nu mai discuta cu mine. Vii cu nişte tâmpenii şi mi le prezinţi.. hai, mă, du-te! Hai, mă, Luci, lasă-mă dracu! Avem două variante: mergem pe lege sau mergem pe excepţie. Mergem pe lege, nu am nevoie de excepţie şi nimic din ce propune excepţia.
– Aura Brebenel: Aţi citit obligaţiile din caietul de sarcini, le-aţi văzut şi data trecută şi nu aţi avut, nici dumneavoastră, nici domnul Vucă, care este avocat, care este de meserie…
– Dumitru Beianu (către Aura Brebenel, secretarul Consiliului Judeţean): Eu te-am rugat pe tine, pentru că suntem nervoşi, suntem obosiţi.. hai să ne concentrăm pe ce avem de făcut. Lasă-i pe dumnealor, ei au agenda lor.
Continuă dialogul dintre preşedintele Beianu şi consilierul judeţean Lucian Corozel, care încerca să-l determine să facă aceea clasificare obligatorie a terenului scos spre concesionare.
– Dumitru Beianu: Mult şi costă. Hai, mă, du-te! Eu nu, nu.. ce sunt tâmpeniile astea, du-te, mă, de aici! Ştiu ce o să se întâmple oricum, dar în mine chiar v-aţi făcut un duşman.
Eee, ia teza lui Mina, că am un interes eu şi că fac eu nu ştiu ce, că aşa zicea IDIOTUL ăla. Că am avut eu cu Sun Garden înţelegere şi de aia am făcut. Uite că am recuperat 300 de ha, ceea ce el nu a fost în stare! ( N.R. terenuri pe care tot Dumitru Beianu le-a dat firmei Sun Garden Colibaşi). Hai, mă, nu vreau să mai discutăm în contradictoriu. (…)
Dacă ţi-a spus spus IDIOTUL ăla cum să votezi!
– Lucian Corozel: Eu nu am votat niciodată..
– Dumitru Beianu: Hai, mă lasă, e un început în toate!
Citeste mai mult
