Guvernul României a transmis o informare oficială pentru presă, ca urmare a numeroaselor întrebări venite din partea jurnaliștilor, privind motivele și efectele majorării impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule. Executivul susține că reforma era inevitabilă și asumată prin angajamente europene, fiind necesară pentru corectarea unor dezechilibre majore din sistemul fiscal local.
De ce a fost necesară reforma impozitării proprietății
Potrivit Biroului de presă al Guvernului, România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, față de media UE de 1,85%. În plus, existau diferențe mari între localități, impozitele nu reflectau valoarea reală a clădirilor, iar peste o treime dintre sumele datorate nu erau încasate.
Această situație a generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili și o dependență crescută a autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat. Reforma a fost asumată încă din perioada 2021–2022 prin PNRR și reconfirmată în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
Contextul adoptării măsurilor
Guvernul arată că aplicarea noilor impozite a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale, de atacuri din partea opoziției și de proceduri legale, ceea ce a afectat inclusiv depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Calendarul foarte strâns a pus presiune pe autoritățile locale, generând probleme tehnice, erori de calcul și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale.
Autoritățile centrale susțin că, în prezent, se lucrează la remedierea acestor disfuncționalități.
Impactul bugetar estimat
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate va aduce, potrivit estimărilor Guvernului, venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, o creștere de peste 30% față de 2025. Din această sumă, aproximativ 1,42 miliarde lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri și 1,18 miliarde lei din impozitele pe autovehicule.
Executivul subliniază că aceste venituri rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.
Ce se schimbă la impozitele pe clădiri și terenuri
Baza de impozitare a fost actualizată, fiind eliminate valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Valoarea impozabilă de referință ajunge la 2.677 lei/mp, echivalentul a aproximativ 535 euro/mp, ca etapă tranzitorie până la impozitarea la valoarea de piață, prevăzută pentru 1 ianuarie 2027.
Totodată, au fost eliminate reducerile acordate în funcție de vechimea clădirii sau tipul acesteia, iar autoritățile locale păstrează dreptul de a stabili cotele de impozitare, în anumite limite. Majorarea medie estimată este de 70–80%, însă în unele cazuri creșterile pot fi mai mari, ca efect cumulativ al eliminării reducerilor, actualizării bazei de calcul și majorării cotei de impozitare de către consiliile locale.
Impozitarea autovehiculelor și criteriul de poluare
În cazul autovehiculelor, structura de bază a impozitării, raportată la capacitatea cilindrică, a fost păstrată, însă valorile aplicate fiecărei fracțiuni de 200 cm³ au fost ajustate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, vehiculele mai poluante sunt impozitate mai sever, iar cele cu tehnologii mai noi beneficiază de valori mai reduse.
Pentru autoturismele hibride, Guvernul precizează că simpla încadrare în categoria „hibrid” nu mai este suficientă. Diferențierea se face în funcție de nivelul real al emisiilor, pragul acceptat fiind sub 50 g/km CO₂, conform cerințelor Comisiei Europene și jaloanelor din PNRR.
Articolul Guvernul explică majorarea impozitelor pe proprietate: de ce a fost necesară reforma și ce impact are asupra contribuabililor apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
