Cel puțin 56 de oameni şi peste 20.000 de animale a ucis Someşul în data de 14 mai 1970, iar alţi mii de sătmăreni şi-au pierdut munca de o viață, după ce apele învolburate au acoperit o treime din judeţ şi mai bine de jumătate din oraşul Satu Mare. Sătmărenii sunt invitați să comemoreze victimele inundațiilor.
,,Am onoarea de a vă invita să participați la comemorarea victimelor inundațiilor din 1970. Ceremonialul va avea loc sâmbătă, 14 mai, începând cu ora 11, la monumentul din Piața 14 Mai și va fi urmat de vizionarea unei expoziții în incinta Muzeului Județean”, a transmis primarul Kereskenyi Gabor.
52 de ani de la inundațiile catastrofale din Satu Mare. Ce s-a întâmplat în 14 mai 1970
În cartierul de jos al municipiului Satu Mare, nivelul apei la inundaţiile catastrofale din 1970 a atins doi metri, motiv pentru care zona este denumită acum cu numele 14 mai, după data în care Someşul a luat peste 50 de vieţi omeneşti şi a făcut pagube de aproape 300 de milioane de lei.
De altfel, cele mai mari pagube s-au înregistrat în cartierul de jos al oraşului, cel denumit astăzi 14 Mai. Nicio casă din acest cartier nu a rămas neatinsă. Echipa de salvare a populaţiei a fost condusă de un reprezentant al Ministerului Internelor, venit special din Capitală.
Un grup de 10 pompieri de la staţia locală au luptat timp de două săptămâni, fără pauze, ca să salveze cît mai mulţi oameni şi cât de multe bunuri.
Dintre localităţile din judeţ, una dintre cele mai grav afectate a fost Odoreul. Scriitorul Felician Pop este originar din Odoreu şi avea vârsta de opt ani la vremea respectivă.
„Totul a fost din cauza unei ierni cu foarte multe precipitaţii. Digul Someşului s-a rupt în zona Odoreului întrucât barajul Firiza era supraîncărcat. Casa noastră a fost distrusă în totalitate. Eram copil de opt ani şi auzeam cum se prăbuşesc casele. Eram şocat şi uluit, nimeni nu se aştepta.
A fost un dezastru de proporţii nemaipomenite, dar oamenii s-au solidarizat şi au reuşit să-i şteargă urmele. Casele din Odoreu a fost distruse în proporţie de 70%, iar satele Eteni, Cucu şi Lunca Apei au fost atunci şterse de pe faţa pământului. Din Lunca Apei nu a mai rămas decât biserica, actualmente mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, a spus Felician Pop.
Foto: Muzeul Județean Satu Mare
Citeste mai mult