Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov prezintă joi, 10 august, de la orele 14,00, la Sediul central din Livada Poştei, la etaj, vernisajul expoziţiei de carte dedicate personalităţii lui Dimitrie Cantemir (1673-1723).
Format în epoca de mare înflorire culturală a secolului al XVII-lea, alături de învăţaţi erudiţi precum dascălul grec Ieremia Cacavelas, Dimitrie Cantemir a fost interesat de domenii multiple: filosofie, geografie, istorie, etnografie, lingvistică, muzică. Din Moldova natală, Cantemir ajungea la Istanbul, la vârsta de 14 ani, întâi drept garanţie a fidelităţii tatălui său faţă de otomani, apoi ca reprezentant al fratelui său Antioh. Aici, în Ţarigrad, deprindea limbile orientale, se instruia în matematică şi muzică totodată, întreţinea relaţii cu lumea diplomatică. Dedica timp studiului şi astfel a scris mai multe cărţi, tipărind la Iaşi, în 1698 Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea şi compunând romanul alegoric, cu cheie, Istoria ieroglifică.
Rafinat intelectual, era şi un bun cunoscător al meandrelor politicii şi în acei ani a dobândit experienţă şi şi-a construit viziunea sa politică. A însoţit armata otomană în confruntările cu austriecii şi a fost martor al înfrângerii acesteia în bătăliile de la Petrovaradin şi Zenta în 1697. Bucurându-se de încrederea turcilor, a fost numit domn al Moldovei în 1710. Cu toate că a fost apropiat de cercurile otomane, ajuns pe tron, Dimitrie Cantemir a avut curajul de a se întoarce împotriva Imperiului Otoman şi de a se alia cu ţarul Petru cel Mare, intuind în Rusia principalul oponent al statului otoman. Concepţia sa politică este dezvăluită de tratatul de alianţă de la Luţk încheiat cu ţarul.
Înfrângerea sa şi a aliatului său de către otomani în lupta de la Stănileşti din 1711 a infirmat speranţele de emancipare a sa de sub autoritatea Porţii şi a determinat părăsirea definitivă a Moldovei. Stabilit în Rusia, Cantemir s-a dedicat preocupărilor cărturăreşti. A scris lucrările sale fundamentale, Descrierea Moldovei şi Istoria Imperiului Otoman, la cererea Academiei de ştiinţe din Berlin, al cărei membru a fost ales. În timpul vieţii, Cantemir a mai redactat scrierea despre religia mahomedană şi cea despre regiunile orientale ale statului rus. În manuscris rămâneau mai multe cărţi despre români, originea, vechimea şi istoria lor, foarte documentate, ce aveau să influenţeze pe corifeii Şcolii Ardelene. Mai târziu, fiul său Antioh avea să tipărească volumul de istorie otomană la Londra, modelul traducerilor în franceză şi germană.
Expoziţia omagiază cărturarul poliglot şi erudit care a fost Dimitrie Cantemir şi oglindeşte opera sa bogată şi densă în care a reuşit să exprime mesajul lumii din care venea. Spiritual, Cantemir a unit universurile Europei de Sud-Est, de Est şi Centrale, îmbinând în acelaşi timp preocupările umaniştilor cu deschiderea spre nou a Epocii Luminilor. Astfel, Dimitrie Cantemir a reuşit să depăşească epoca sa şi să continue să fie actual.
Citeste mai mult
