România așteaptă deja de peste 16 ani o nouă propunere de programă pentru limba română. Săptămâna trecută, Ministerul Educației și Cercetării a venit în sfârșit cu o propunere de curriculum adresată elevilor claselor a IX-a. O propunere care nu include autoare, literatură contemporană și nici texte de actualitate sau relevante pentru viețile tinerilor de astăzi. Pentru că se oprește la secolul al XIX-lea.
Cum arată o generație care studiază doar autori din trecut?
Nemira și-a propus să afle care sunt efectele unei programe care predă trecutul, în loc să-i pregătească pe tineri pentru viitor. Ce ar însemna pentru noua generație să privească lumea doar printr-o perspectivă masculină? Și, mai ales, ce efecte ar putea avea o astfel de programă în ceea ce privește plăcerea adolescenților pentru citit?
„Nemira s-a implicat constant în proiecte care susțin, promovează și cultivă plăcerea lecturii. În fața noii propuneri de programă școlară și în contextul rezultatelor îngrijorătoare ale Barometrului de Consum Cultural 2024 privind lectura, considerăm necesar să punem sub semnul întrebării orice schimbări ale acesteia și să ne asigurăm că înțelegem posibilele consecințe pe termen mediu și lung. Mai mult ca oricând, tinerii trebuie aduși mai aproape de lectură în diversitatea ei, și nu îndepărtați printr-o programă care riscă să le restrângă orizonturile. Experimentul clasei A.I. este modul nostru de a arăta că lectura trebuie protejată, cultivată și menținută vie, pentru că de ea depinde libertatea de a gândi și a fi a generațiilor care vin”, a spus Ana Lotts-Nicolau, director general al editurii Nemira.
Prima clasă-experiment generată cu A.I. care învață doar din materia propusă
Nemira a realizat un experiment cu ajutorul inteligenței artificiale care adresează public posibilele efecte negative ale programei pentru limba și literatura română propuse de Minister.
Astfel, a fost generată prima clasă A.I. cu cinci tipologii de elevi care studiază exclusiv textele autorilor din lista noii programe. Pentru a surprinde cât mai clar diversitatea unei clase reale, așa cum poate fi întâlnită în majoritatea școlilor din România, au fost create cinci profiluri de elevi care vin din medii diferite, cu pasiuni, preocupări și trăsături psihologice distincte. Experimentul reunește astfel: olimpicul, sportivul, sociabilul, elevul retras care vine dintr-un mediu vulnerabil și elevul obișnuit. Fiecare are o perspectivă proprie asupra vieții și asupra viitorului. Unii sunt mai apropiați de lectură, alții mai puțin.
După ce au trecut în totalitate prin lista de lecturi, elevii au răspuns unei serii de întrebări. Interviurile au fost organizate tot cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un mediu controlat. Experimentul a urmărit posibilul impact al programei propuse față de: plăcerea și relevanța lecturii, alfabetizarea funcțională și gândirea critică.
Care au fost principalele rezultate?
• 4 din 5 elevi și-ar putea pierde complet interesul pentru lectură.
În special elevii din medii defavorizate.
• 2 din 3 elevi ar putea să nu se regăsească deloc în ceea ce citesc.
Și s-ar putea simți alienați.
• Jumătate dintre aceștia ar înțelege cu dificultate texte actuale și non-literare.
Ceea ce ar crește astfel riscul de analfabetism funcțional și posibilitatea de a fi manipulați mai ușor.
• 3 din 5 elevi ar putea ajunge să creadă că în literatură nu e loc pentru femei.
Cu un risc ridicat de a reproduce și întreține stereotipuri de gen.
Editura Nemira cere Ministerului Educației să includă în programa pentru limba română pentru clasa a IX-a autoare, literatură contemporană și texte moderne, în care tinerii să se poată regăsi și lansează o petiție care poate fi semnată chiar aici.
O programă care îndepărtează tinerii de citit, e o programă care pune în pericol gândirea critică, sentimentul de apartenență și perspectivele complexe asupra lumii în care trăiesc.
Campania e live și poate fi urmărită aici: https://www.youtube.com/watch?v=I9K0DTR4Ru0. Totuși, are nevoie de ajutorul nostru, al tuturor, pentru a pune presiune pe Ministerul Educației să schimbe programa.
Nu lăsa educația să devină un Experiment Eșuat.
Semnează și tu petiția Nemira.
Despre Nemira
Nemira este una dintre primele edituri independente din România. A fost fondată în 1991 la București de Valentin Nicolau și continuă să fie și astăzi un business de familie condus de Ana Lotts-Nicolau și Cătălina Nicolau. Editură independentă curajoasă, Nemira are ca prioritate să aducă cititorilor povești puternice și idei provocatoare. Nemira traduce unii dintre cei mai populari și îndrăzneți scriitori din întreaga lume și, în același timp, susține noile generații de scriitori români ale căror voci consideră că trebuie să se facă și mai mult auzite.
În dialog constant cu cititorii, firul roșu al tuturor cărților publicate este #plăcerea lecturii, alături de convingerea profundă că literatura și educația pot schimba destine.