Vitamina D este una dintre numeroasele substanțe nutritive de care organismul are nevoie pentru a rămâne sănătos.. Este produsă de organism în mod natural atunci când pielea este expusă la soare, însă se găsește, tot în mod natural, în anumite alimente, cum ar fi pește, ouă și produse lactate. Alături de calciu, vitamina D ajută la formarea oaselor și la menținerea sănătății lor. Vitamina D are rol în asimilarea calciului și a fosforului la nivelul intestinului subțire, precum și în fixarea acestora în oase și în dinți, rezultând o mineralizare osoasă corectă. În plus, blochează eliberarea hormonului paratiroidian, care reabsoarbe țesutul osos, conducând la subțierea și slăbirea oaselor, fapt care crește riscul de fracturi.
Vitamina D este un nutrient solubil în grăsimi, unul din cei 24 de micronutrienti esențiali pentru buna funcționare a organismului. Termenul “vitamina D” se referă la mai multe forme diferite ale acestei vitamine, dintre care două sunt importante pentru sănătatea organismului: vitamina D2, realizată de plante și vitamina D3, produsa în mod natural de organism în urma expunerii la lumina soarelui. Aceste forme de vitamina D pot fi găsite și în alimente. Cunoscută și sub denumirea de calciferol, vitamina D este solubilă în grăsimi, insolubilă în apă, stabilă la căldură și foarte sensibilă la lumină și oxidanți. Spre deosebire de alte vitamine care sunt asimilate doar prin suplimente și alimente, vitamina D este produsă în organism atunci când razele ultraviolete intră în contact cu pielea. Ea este responsabilă de menținerea nivelului normal de calciu și fosfor în organism, ajutând astfel la creșterea și întărirea oaselor, în special la copii și bătrâni.
Vitamina D aduce numeroase beneficii organismului: contribuie la buna funcționare a tiroidei, paratiroidei si hipofizei; previne apariția rahitismului, osteoporozei și fracturilor; asigură o funcție neuromusculara normala; are rol in reglarea ritmului cardiac; este necesară pentru buna formare și dezvoltare a creierului și ajută la optima funcționare mentală pe parcursul vieții, stimulează activitatea sistemului imunitar; potențează funcțiile pe care le exercită vitaminele A si C in organism; contribuie la prevenirea unor boli autoimune ca: artrita reumatoidă, scleroza în plăci și bolile inflamatorii intestinale.
În ultimii ani, vitamina D a fost intens promovata ca fiind o vitamină minune, deoarece oferă protecție împotriva unor forme de cancer (cancer de sân, cancer de colon, cancer de prostată), împotriva infarctului, bolii Alzheimer, dar și împotriva anumitor afecțiuni cronice, precum diabetul și hipertensiunea. Toate aceste beneficii nu sunt, însă, clar dovedite, consideră experții de la Harvard, care recomandă prudență în administrarea suplimentelor de vitamina D, pentru prevenirea acestor boli.
Din păcate, sursele alimentare de vitamina D sunt puține, iar cele mai multe produse alimentare sunt lipsite de vitamina D. Printre cele care conțin cantități semnificative de vitamina D se numără ficatul, peștele gras (somon, halibut, cod), gălbenușul de ou și uleiul de pește. Laptele de vacă nu este o sursă bogată de vitamina D dacă nu este îmbogățit cu aceasta. Sugarii alimentați exclusiv la sân, necesită un supliment de vitamina D, deoarece laptele uman este o sursă extrem de slabă de vitamina D. Cele mai multe cereale, carne slabă, legume și fructe sunt practic lipsite de vitamina D.
Recomandările generale din ghidurile internaționale privind cantitatea de vitamina D necesară pe zi (exprimată in unități internaționale), la persoanele sănătoase, sunt următoarele: copiii cu vârste cuprinse intre 0 si 12 luni – 400 UI/zi; persoanele cu vârste cuprinse intre 1 si 70 de ani, femei gravide și lăuze – 600 UI/zi; persoanele peste 71 de ani – 800 UI/zi.
Deficitul sau carenta de vitamina D poate apărea ca urmare a expunerii inadecvate la lumina soarelui, tulburărilor de absorbție intestinală, aportului alimentar redus, consumului anumitor medicamente care accelerează absorbția vitaminei D. La copii, deficitul de vitamina D poate conduce la rahitism, care se prezintă prin arcuirea picioarelor, in timp ce la adulți, duce la osteomalacie, adică demineralizarea matricei osoase. Principala consecință a toxicității vitaminei D este acumularea de calciu în sânge (hipercalcemia), care poate provoca greață, vărsături, slăbiciune, urinare frecventă, dar si sete excesivă, durere de stomac, amețeala si confuzie. Simptomele pot progresa către durere osoasă și probleme renale ca urmare a formării calculilor renali.
În concluzie, vitamina D contribuie la menținerea sănătății sistemului osos și a celui imunitar, fiind esențială pentru dezvoltarea copiilor, dar și pe perioada sarcinii. Pielea produce vitamina D în urma expunerii la soare, însă aceasta se regăsește și în anumite alimente sau suplimente alimentare. În același timp, trebuie să știm care sunt semnele care pot indica o carență sau un exces de vitamina D. O doză optimă de vitamina D poate contribui la menținerea sănătății organismului.
Dr. Claudiu COBUZ
Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar
The post Dr. Cobuz: Despre vitamina D appeared first on Obiectiv de Suceava.
Citeste mai mult
