Brașovul ocupă un loc funest în istoria Revoluției din 1989: este orașul unde s-a înregistrat al doilea cel mai mare consum de muniție din țară și unde „teroriștii” invizibili au lăsat în urmă 76 de sicrie. După mai bine de trei decenii, justiția română oferă o singură concluzie cinică: crimele au fost „erori de fapt” cauzate de stres.
Brașovul, polul psihozei: 300.000 de gloanțe împotriva propriilor cetățeni
În timp ce în alte orașe victoria fusese deja proclamată pe 22 decembrie, la Brașov măcelul abia începea. Deși până la fuga lui Ceaușescu nu se trăsese niciun foc de armă asupra manifestanților, după lăsarea serii, pe 22 decembrie, s-a declanșat iadul.
Prin intermediul televiziunii și radioului, brașovenii au fost chemați în centrul orașului (în fața actualei Prefecturi) pentru a „apăra revoluția” de teroriști fictivi care ar fi atacat dinspre Predeal sau Bran. Rezultatul? O baie de sânge între militari și civili înarmați, toți crezând că trag în inamici.
• Bilanț tragic: 76 de morți și 82 de răniți.
• Consum de muniție: Doar în noaptea de 22 spre 23 decembrie s-au tras aproape 300.000 de cartușe.
• Locul 4 pe țară: Brașovul a devenit al patrulea cel mai însângerat oraș al Revoluției, după București, Timișoara și Sibiu.
Odiseea juridică: Cum a fost asasinat „Adevărul” în instanță
Dosarele Revoluției de la Brașov (158/P/90 și 331/P/1991) au parcurs un drum al umilinței pentru familiile victimelor. Istoria acestor dosare este, de fapt, cronica unei mușamalizări programate:
1. 1994 – Prima îngropare: Procurorii militari dispun neînceperea urmăririi penale. Verdictul: moartea zecilor de oameni a fost o „eroare de fapt” care înlătură răspunderea penală. Vinovatul? Haosul general.
2. 1999 – O rază de speranță: Sub presiunea societății civile și a unor mame curajoase, precum mama tânărului Nicușor Vlase (ucis la 19 ani), cercetările sunt redeschise.
3. 2000-2015 – Blocajul politic: Odată cu revenirea lui Ion Iliescu la putere, dosarul este „plimbat” între secții, fragmentat și, în final, clasat din nou în 2015.
4. 2019-2024 – „Marea plimbare” a volumelor: Dosarul Revoluției, înglobând și crimele de la Brașov, este trimis în judecată cu peste 3.330 de volume. Însă, Curtea Supremă identifică repetat nereguli în rechizitoriu, trimițându-l înapoi la procurori pentru refacere.
„Vinovatul” oficial: În ordonanța de clasare din 2015, procurorii au scris negru pe alb că focurile de armă au fost cauzate de „oboseală și stres”, transformând asasinatele în simple incidente de muncă.
Noua putere s-a legitimat prin „Psihoza Teroristă”
Cercetările istorice și mărturiile din dosar indică faptul că haosul de la Brașov nu a fost accidental. După 22 decembrie, grupul condus de Ion Iliescu a avut nevoie de o „stare de război” pentru a-și legitima preluarea puterii.
Informațiile contradictorii transmise prin Televiziunea Română – despre apa otrăvită, atacuri aeriene iminente sau coloane de teroriști – au creat o psihoză colectivă. La Brașov, militarii de la diverse unități au ajuns să tragă unii în alții, dar și în civilii care ieșiseră în stradă cu piepturile goale pentru a-și apăra libertatea proaspăt câștigată.
Statistica tăcerii
La nivel național, bilanțul este cutremurător:
• Înainte de 22 decembrie (ora 12:00): 126 morți.
• După fuga lui Ceaușescu: 942 morți.
Majoritatea victimelor au căzut sub gloanțe după ce „dictatorul fusese învins”. Justiția de astăzi pare să confirme temerea eroilor de atunci: că cei care au dat ordinele sau au întreținut haosul au rămas la butoanele statului suficient de mult timp încât să se asigure că nicio sentință nu va fi vreodată pronunțată.
La Brașov, pe zidurile Prefecturii și în cimitirele eroilor, rămân doar plăcile comemorative. Dosarul Morții este, din punct de vedere juridic, la fel de mort ca cei pe care trebuia să îi răzbune.
Articolul Dosarul Morții este mort: Adevărul despre măcelul din decembrie, îngropat sub 3.330 de volume de tăcere apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult