De mai bine de zece ani, România se află în topul ţărilor UE la numărul mamelor minore – peste 18.000. Mai rău decât noi stă doar Bulgaria. Ultimele statistici arată că, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 29 sunt deja la a doua naştere, iar cele mai multe vin din judeţul Mureş.
Fenomenul mamelor minore, și în 2019 aproape 18.000 de adolescente au dat naștere în țara noastră, ne plasează pe un loc fruntaș în Uniunea Europeană, pe care îl disputăm cu Bulgaria. E una dintre temele puse pe masa dezbaterii de Organizația Salvați Copiii România, care a amintit că:
- dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 la a doua naștere.
- pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naștere, în vreme ce 3.851 se aflau la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11 la cel de-al cincilea copil.
Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre mamele adolescente spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020, potrivit spotmedia.
”Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii, împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la auto-medicație în timpul sarcinii.
Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Importanța programelor de educație în prevenirea sarcinilor adolescentine:
Prezent la dezbaterea organizată de Salvați Copiii România, secretarul de stat în Ministerul Sănătății dr. Andreea Moldovan a subliniat importanța programelor de educație în prevenirea sarcinilor adolescentine:
„Factorii de influență sunt grupați în trei categorii, cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație.
Ce se poate face? O revizuire a cadrului legal, e important să implicăm tinerii, e important să colaborăm instituțional și interinstituțional. E o problemă care ne interesează pe toți și rezolvarea trebuie să vină tocmai din această colaborare. E un apel pe care îl fac”.
La dezbatere au fost prezenți și :
- Lidia Manuela Onofrei, coordonator național al activității de asistență medicală comunitară, Ministerul Sănătății
- prof. dr. Maria Stamatin, şef secție Neonatologie, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi
- conf. dr. Livia Ognean, şef sectie Neonatologie Spitalul Clinic Judeţean Sibiu
- dr. Adriana Dan, şef secție Neonatologie, Spitalul Universitar de Urgență București
- prof. dr. Gabriela Olariu, şef sectie Neonatologie Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu” Timişoara
- psih. Daniela Hofnar, Departamentul de Psihologie Spitalul Universitar de Urgență București
Harta mamelor minore
În ceea ce privește repartizarea, datele arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt:
- Mureș – 931
- Dolj – 838
- Brașov – 830
- Iași – 733
- Bacău – 722
La polul opus, județele cu cele mai puține mame adolescente:
- Brăila – 248
- Mehedinți – 234
- Caraș-Severin – 209
- Gorj – 190
- Tulcea – 187
Din punct de vedere statistic, o femeie din opt este supusă riscului apariției depresiei postnatale (depresia postpartum), risc crescut în cazul mamelor adolescente.
De asemenea, mai mult de 50% dintre femeile care dezvoltă o formă de depresie postnatală nu se prezintă la medic și nu primesc tratament de specialitate sau îndrumări despre ce metode trebuie urmate pentru ameliorarea simptomelor.
DATE DE CONTEXT
- O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.
- Din 2010, Salvați Copiii a dotat 100 de unități sanitare, în 41 de județe ale țării, cu 830 de echipamente medicale, pentru salvarea a 100.000 de prematuri și copii, investind 6 milioane de euro.
- În cadrul programului de reducere a mortalității infantile, Salvați Copiii a creat o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani în 14 județe. Până în prezent, 56.000 de beneficiari au fost susținuți în cadrul programului.
- În contextul pandemiei, 57 de unități medicale și de îngrijire pacienți și 79 de cabinete de medicină de familie au primit echipamente de protecție și aparatură performantă. Peste 6.800 de cadre medicale au fost astfel sprijinite în lupta contra pandemiei cu peste 273.609 echipamente și materiale medicale indispensabile.
ZID PENTRU SPITALE, cu 3,5% din impozitul pe venit
Toti cei care doresc să se implice pot trimite formularul de redirecţionare a 3,5% din impozitul pe venit la adresa sustinator@salvaticopiii.ro, pentru dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie din România cu echipamente medicale performante. Termenul limită de depunere este 25 mai, iar formularul se poate descărca de aici: www.salvaticopiii.ro/redirectioneaza.
Sursa: www.gds.ro