Ficatul gras sau steatoza hepatică este cea mai întâlnită suferință a ficatului. Singurul tratament pentru această afecțiune este schimbarea stilului de viață. Cu alimentația potrivită, ficatul gras și mărit este o afecțiune reversibilă. Află ce alimente sunt indicate și contraindicate în dieta pentru ficat gras.
Cel puțin unul din zece adulți are steatoză hepatică sau ficat gras, cum este mai cunoscută această afecțiune a ficatului, potrivit statisticilor. Și un ficat sănătos conține o cantitate mică de grăsime. Vorbim despre ficat gras atunci când grăsimea acumulată în acest organ ajunge să depășească 10% din volumul lui.
În funcție de cauza acumulării în exces a grăsimii în ficat, există două tipuri de steatoză hepatică:
Ficatul gras alcoolic. Acest tip de steatoză hepatică este cauzată de consumul excesiv de alcool și poate duce la inflamație, leziuni hepatice și, în stadii avansate, la ciroză hepatică;
Ficatul gras non-alcoolic. Este cel mai frecvent tip steatoză și apare în absența consumului excesiv de alcool. El duce la creșterea în volum a ficatului (ficat mărit) și este asociat cu obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 și alte boli metabolice. Ficatul gras non-alcoolic poate evolua către o afecțiune mai gravă, numită steatohepatită non-alcoolică, în care apar inflamația și leziunile hepatice. Netratată, ea duce la ciroză și insuficiență hepatică.
Cum se tratează ficatul gras
Nu există medicamente pentru ficatul gras alcoolic sau non-alcoolic. Singura soluție terapeutică recomandată este schimbarea stilului de viață, care include:
scăderea în greutate;
adoptarea unei alimentații sănătoase;
activități fizice efectuate regulat.
Ghidul Organizației Mondiale de Gastroenterologie, o federație internațională formată din peste 100 de societăți naționale și peste 50.000 de membri, face următoarele recomandări pentru pacienții cu ficat gras:
o pierdere de 5% și până la 10% în greutate;
o reducere cu 25% a caloriilor față de dieta normală pentru vârsta și sexul pacientului. O dietă moderat restricționată în calorii, cu o compoziție modificată a macronutrienților, are rezultate mai bune în comparație cu o dietă foarte săracă în calorii;
un program moderat de exerciții de 3 – 4 ori pe săptămână.
Alimentele pe care ar trebui să le eviți în dieta pentru ficat gras
Dacă ai ficat gras și mărit, ar trebui să limitezi pe cât posibil alimentele bogate în calorii, care îngrașă și cresc nivelul glucozei în sânge. Iată ce ar trebui să excluzi din dieta pentru ficat gras și mărit:
Alcoolul
Un gram de alcool furnizează 7 calorii, aproape la fel de multe ca grăsimea. El crește acumularea de grăsimi în ficat, agravează leziunile hepatice și contribuie la progresia bolii.
Zahărul adăugat
Evită alimentele bogate în zahăr, cum ar fi prăjiturile, bomboanele, băuturile răcoritoare îndulcite, dar și sucurile de fructe. Ele cresc nivelul zahărului din sânge și cantitatea de grăsime acumulată în ficat.
Alimentele prăjite
Acestea sunt bogate în grăsimi și calorii. Uleiurile folosite la prăjit pot fi bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans, care agravează inflamația din steatoza hepatică.
Sarea adăugată
Aportul crescut de sare crește cu 60% riscul de a dezvolta steatoză hepatică non-alcoolică, potrivit unor studii. În ficatul gras, se recomandă limitarea cantității de sare consumate pentru a preveni inflamația.
Pâinea albă, orezul și pastele din făină albă
Făina albă este obținută prin rafinarea făinii integrale și nu conține nutrienți și fibre. Lipsa fibrelor duce la o absorbție rapidă a carbohidraților din făina albă, ceea ce determină creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge. Fluctuațiile glicemice au un impact negativ asupra sănătății metabolice și poate agrava steatoza hepatică. Consumul unor cantități mari de alimente preparate din făină albă duce la creșterea în greutate, lucru de evitat în ficatul gras.
Carnea roșie
Carnea de porc și vită conține grăsimi saturate care cresc nivelul colesterolului LDL și trigliceridelor. Colesterolul și trigliceridele mărite sunt factori de risc pentru ficatul gras non-alcoolic și îl pot agrava. Ar trebui limitată, de asemenea, carnea intens procesată (bacon, salam, cârnați, etc.), deoarece conține atât cantități mari de sodiu, cât și grăsimi saturate.
Alimente recomandate în dieta pentru ficat gras
Dieta pentru ficat gras ar trebui să conțină alimente cu indice glicemic scăzut, mai mic de 55. Ele se absorb lent în organism și produc creșteri mai lente și mai moderate ale glicemiei. Astfel de alimente sunt:
legumele fără amidon, cum ar fi castraveții, ardeii, roșiile, broccoli, spanacul, varza, conopida, dovleceii;
fructele, cu excepția ananasului, pepenelui galben și roșu și fructelor uscate;
leguminoasele;
cerealele integrale.
Carnea albă și peștele sunt sursele de proteine indicate în dieta pentru ficat gras. Se recomandă înlocuirea grăsimilor saturate și trans cu grăsimi nesaturate. Acizii grași esențiali omega 3 și omega 6 scad nivelul colesterolului și pe cel al trigliceridelor.
Dieta mediteraneană este cel mai frecvent recomandată de medici pacienților cu ficat gras și mărit. Studiile arată că ea poate preveni, dar și vindeca această afecțiune hepatică.
Ce este dieta ketogenică și de ce este bine să o ții pentru ficat
Dieta ketogenică, cunoscută și ca dieta keto, este o altă dietă recomandată în ficatul gras non-alcoolic. Ea se bazează pe consumul ridicat de grăsimi sănătoase, moderat de proteine și foarte scăzut de carbohidrați, în următoarele proporții:
60-70% grăsimi;
20-35% proteine;
5-10% carbohidrați.
Principiile dietei keto sunt:
Reducerea sau eliminarea completă a alimentelor bogate în carbohidrați, cum sunt pâinea, pastele, orezul, zahărul și alimentele procesate;
Sunt recomandate doar legumele și fructele cu conținut scăzut de carbohidrați (broccoli, spanac, varză de Bruxelles, căpșuni, zmeură) sau nucile și semințele;
Consumul de grăsimi sănătoase, cum sunt cele din uleiuri nesaturate (ulei de măsline, ulei de avocado), nuci, semințe, pește gras (somon, ton, sardine) și avocado;
Consumul de proteine din surse sănătoase, care includ carnea slabă, ouăle, lactatele cu conținut redus de grăsimi și legumele cu proteine.
Scopul acestei diete este să inducă o stare metabolică numită cetoză, în care corpul folosește grăsimile ca sursă principală de energie, în locul carbohidraților. Dacă aportul de carbohidrați este redus semnificativ, corpul trece la arderea grăsimilor pentru a produce un tip de molecule numite cetone, care devin apoi sursă de energie pentru celule. Aceasta este cetoza.
În ficatul gras, dieta ketogenică aduce mai multe beneficii:
duce la o pierdere rapidă în greutate, iar acesta este un obiectiv foarte important în reducerea acumulării de grăsime și refacerea ficatului;
ajută la controlul glicemiei și la reducerea rezistenței la insulină, de asemenea importante în gestionarea steatozei hepatice;
utilizează grăsimile ca sursă principală de energie, ceea ce ajută și la arderea grăsimilor din ficat.
Este important să știi că dieta ketogenică poate avea efecte secundare, cum ar fi oboseala, insomnia, constipația sau diareea, durerile de cap și altele. De aceea, ar trebui să consulți un medic sau un specialist în nutriție înainte de a adopta această dietă.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Sursa: medicool.ro