Faptul ca Vladimir Putin a invadat Ucraina cu costuri economice enorme pentru Rusia nu inseamna ca lui nu-i pasa de economie. Din contra, contraperformanta – a jucat un rol-cheie in decizia lui.
Din moment ce nu mai putea asigura cresterea veniturilor, sau macar sa-i convinga pe rusi ca economia o duce mai bine, el a incercat sa repete scenariul din 2014 cu Crimeea. Si ar fi putut functiona, insa el si-a gresit calculele, scrie The Financial Times.
Agresiunea lui Putin le-a adus ucrainenilor distrugere materiala si tragedie umana. Dar razboiul a distrus si economia Rusiei. PIB-ul Rusiei va scadea in 2022 cu cel putin 11% – cea mai grava recesiune de dupa inceputul anilor ’90. De ce a pornit el razboiul?
Regimurilor autoritare se bazeaza pe prosperitate economica, pe minciuna sau pe frica.
La fel ca o majoritate a „dictatorilor manipulatori” din secolul 21, Putin s-a ferit initial sa foloseasca frica. In primul lui deceniu la conducere Putin a prezidat peste o crestere economica rapida, bazata pe cresterea preturilor petrolului si pe reformele economice adoptate in anii ’90 si la inceputul deceniului urmator. Aceasta prosperitate i-a conferit o popularitate autentica.
Insa, pe masura ce centralizarea puterii in mâinile proprii a stimulat coruptia si a inabusit competitia, modelul lui economic si-a pierdut suflul. Dupa redresarea de dupa criza financiara globala, cresterea PIB-ului Rusiei a incetinit pâna aproape de zero. Cum veniturile incetasera sa mai creasca, si popularitatea lui Putin s-a redus substantial.
Putin a decis sa rezolve aceasta problema economica printr-o solutie non-economica. Anexarea Crimeei in 2014 i-a marit intr-adevar popularitatea, probabil chiar peste asteptarile lui.
Insa efectul Crimeea s-a disipat in timp. Intrucât modelul de guvernare al lui Putin este incompatibil cu cresterea economica, economia Rusiei a continuat sa stagneze. In ciuda repetatelor promisiuni de reforma, investitiile nu au mai venit si capitalul a continuat sa fuga din tara, motive pentru care Rusia a ramas si mai mult in urma tarilor dezvoltate.
Modelul corupt al lui Putin i-a protejat pe apropiatii sai in detrimentul rusilor de rând. In 2019 PIB-ul Rusiei era doar cu 6% mai mare decât nivelul de dinainte de anexarea Crimeei, insa veniturile reale ale gospodariilor rusesti erau cu 7% mai mici decât vârful atins in 2013.
Putin a apelat in aceasta situatie la minciuna. Guvernul rus a intensificat cenzura si propaganda. Putin a incercat sa-i convinga pe rusi ca nivelul lor de trai stagnant e mai bun decât oricare alternativa posibila.
Insa aceasta versiune era tot mai dificil de promovat, in conditiile in care tineretul rus putea evita cenzura si propaganda prin intermediul retelelor sociale. Pâna in aprilie 2020 rata aprobarii lui Putin se prabusise deja la un minim istoric de 59%. Raspunsul lui a fost sa-l otraveasca si sa-l intemniteze pe liderul opozitiei Aleksei Navalnii, sa reprime presa independenta si sa desfiinteze organizatia pentru drepturile omului Memorial. Dar nici macar acestea nu au putut opri tendinta de stingere a entuziasmului pentru regimul lui.
Epuizându-si toate optiunile, Putin a revenit la reteta din 2014 – sperând ca un razboi scurt si victorios ii va mari din nou popularitatea, chiar si in absenta succesului economic. De data aceasta insa, el si-a gresit grav calculele. Si-a supraestimat forta militara, a subestimat curajul ucrainenilor si vointa lor de a-si apara tara si nu s-a asteptat la un asemenea grad de unitate si fermitate in privinta reactiei Occidentului.
Dictatorii sunt predispusi sa faca asemenea greseli, si mai cu seama aceia care, la fel ca Putin, isi elimina opozantii, suprima presa independenta si inabusa dezbaterea atât in interiorul cât si in exteriorul sistemului. Inconjurat de lingai, Putin nu avea cum sa nu devina exagerat de increzator in propriile puteri – si sa nu porneasca un razboi care nu a fost nici scurt, nici, cel putin deocamdata, victorios.
Consecintele agresiunii lui Putin sunt catastrofale pentru economia Rusiei si letale pentru politica rusa. Inainte de razboi el era un dictator-manipulator, pretinzând a fi democrat si bizuindu-se pe bani si manipularea informatiei. Odata ce a inteles ca 2022 nu va fi un 2014, Putin a trecut la instituirea fricii. La o saptamâna de la inceputul razboiului el a desfiintat ultimele câteva organe independente de presa ramase si a instituit cenzura martiala.Articolul Dictatura lui Putin e bazata acum pe frica apare prima dată în InfoBraila.
Citeste mai mult