Memorialul Revoluției din Timișoara marchează împlinirea a 35 de ani de la evenimentele din 1989 prin mai multe momente menite să mențină memoria vie a zilelor care au schimbat cursul României.
Despre memorie este anul 2024 din perspectiva Revoluției din 1989. Cei de la Memorialul Revoluției Timișoara au plănuit, pentru acest an, organizarea mai multor expoziții și activități care să deschidă accesul la un spectru larg de date-mărturii a evenimentelor de acum 35 de ani. Astfel, însemnătatea acestora nu se va pierde și va reprezenta cunoaștere pentru generația tânără.
„Avem un nou obiectiv prioritar, realizarea a cât mai multor activități educative și culturale pentru tânăra generație, pentru a completa informațiile despre istoria recentă a României. Nu doar despre revoluție, ci despre tot ce a însemnat totalitarismul comunist. Încercăm să găsim diferite surse, modalități și instrumente de a transmite această informație tinerei generații. (…) Vom avea o componentă intensă pe zona de cercetare și activitate științifică, fiind angrenați în proiecte de cercetare la nivel internațional cu universități din Portugalia, Spania, Italia, Franța sau Bosnia.”, a declarat Gino Rado, președintele Asociației Memorialul Revoluției Timișoara.
Gino Rado este președintele Memorialul Revoluției de la Timișoara din 2020
Gino Rado admite că de la an la an, interesul cu privire la ce s-a întâmplat în 89 a fost tot mai scăzut. El a identificat și mai multe cauze: „Oarecum a început ca memoria să fie tot mai slabă. Sunt mai multe elemente: instituțiile de stat nu și-au făcut treaba așa cum trebuia, această perioadă nu a fost inclusă în manualele școlare cum ar fi trebuit, nu a existat o imagine pozitivă a asociațiilor de revoluționari.”
Mai mult, continuă Gino Rado, absența cunoașterii istoriei și perpetuarea unor întrebări care nici astăzi nu au răspuns a dus la apariția a ceea ce el numește „amintiri conflictuale”. Și le explică: „Unii spun că a fost mai bine pe timpul lui Ceaușescu și de fapt, dacă cunoaștem istoria, nu a fost așa. Unii spun că a fost o revoluție, alții spun că nu a fost. Iată câte probleme sunt aici la 35 de ani și nu au fost lămurite așa cum ar fi trebuit, de cine ar fi trebuit, inclusiv justiția românească. Vedem că după căderea regimului Ceaușescu au fost mai multe victime ca înainte. Ceea ce e anormal. Și nu există încă nimeni răspunzător pentru acele crime din 22-25 decembrie. Nu există nimeni vinovat. Nu există un proces terminat, o sentință. Iată de ce suntem unde suntem.”
Memorialul Revoluției Timișoara: Portrete ale celor care și-au pierdut viața în decembrie 1989
Despre acel „era mai bine înainte” vorbește și Lucian Vasile Szabo, vicepreședinte al Asociației Memorialul Revoluției Timișoara. De menționat este sondajul realizat în decembrie 2023, de INSCOP, care arăta că aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost bun pentru România și că atunci se trăia mai bine.
„Democrația este o problemă dificilă. Deși este un sistem cu multe hibe, nu se compară cu dictaturile de stânga sau de dreapta, cu regimurile totalitare. Sigur că mai ales cei mai în vârstă au nostalgii sau unii sunt în continuare extrem de revoltați împotriva sistemului comunist, dar societatea este diversă, complexă. Nu suntem la fel și asta este un lucru foarte bun. Comunismul nu a reușit să ne uniformizeze, nu a reușit să facă omul nou care era omul robotic, mai ușor de controlat, doar cu anumite caracteristici, toate comune. Nostalgia nu este după regimul comunism sau nu este după Ceaușescu, nu despre moșulică ăla care ne înspăimânta pe noi cu securitatea și toate lucrurile acestea. Nostalgia este după tinerețea fiecăruia, după copilăria fiecăruia.
Lucian Szabo a susținut în 2019, la UVT, primul curs universitar dedicat Revoluției din Timișoara
Și în dictaturi, copiii sunt fericiți. Nu știu, nu cunosc, nu au mai multe detalii în afară, nu au de ce să își dorească mai mult. Ei sunt fericiți, se joacă cu ce au, mănâncă ce au și trăiesc în lumea lor. În momentul în care crești și ajungi să cunoști, atunci lucrurile se schimbă, vezi că lumea este mult mai mare, nu se limitează la bătătura ta. Și atunci încep să apară problemele. De aceea, nostalgia este despre tinerețe, sănătate, bucuria copilăriei.”, a declarat Lucian Vasile Szabo.
Partea luminoasă: democrația și libertatea
Un deziderat împlinit al Revoluției din 1989 este reprezentat de alegerile libere. Românii se bucură acum de acest drept. Anul 2024 este unul marcat de patru scrutine. Două au trecut – locale și parlamentare, urmează alegerile prezidențiale și parlamentare.
„De 35 de ani avem posibilitatea să alegem, numai că noi nu am fost pregătiți, pe de-o parte, de o viață democratică. Încă nu avem mentalitatea necesară să alegem cu discernământ, cea prin care să înțelegem că votul nostru contează. Și să mergem la vot. Avem multe de învățat. Poate dacă ne ocupă măcar de acum încolo de tânăra generație, să îi transmitem ca o moștenire adevărata istorie a României, lucrurile se vor schimba și ele.”, a spus Gino Rado.
Repere fundamentale ale Revoluției din 1989
Nu există democrație funcțională fără implicare, completează Lucian Szabo.
„Prezența la vot în România este sub jumătate din numărul celor de pe liste. În momentul acesta nu putem să facem o democrație funcțională dacă nu ne implicăm. Clasa politică a dezamăgit de multe ori după revoluție, dar a dezamăgit în democrație, nu în comunism, nu în fascism, nu în extremism, în populism. (…) Noi trebuie să protejăm idealurile pure ale revoluției: drepturile fundamentale ale omului, principiile democrației. La Timișoara, în primele zile s-a strigat «Vrem alegeri libere!». Mulți dintre ei au fost pregătiți să înfrunte noua societate. Au fost ani foarte grei până în 2010, 2011, 2015. Dar acum nu mai putem spune aceste lucruri. România este integrată în principalele structuri europene, mondiale, este de partea democrației, nivelul de trai este mult mai bun, posibilitățile de afirmare și de studiu sunt mult mai mari. Nu ne mai putem plânge.”, a explicat Szabo.
Eroii, veșnic în amintirea colectivă
Momentul care va deschide seria evenimentelor organizate în luna decembrie pentru comemorarea a 35 de la Revoluția din 1989 este o conferință internațională despre anul revoluțiilor europene în memoria colectivă. Va avea loc în 22-23 noiembrie, la Timișoara. Până atunci, pe tot parcursul anului vor fi organizate mai multe expoziții, la Timișoara și în afara țării (Chișinău, Budapesta, Polonia și Albania).
În 19 iulie, publicul este invitat la Memorialul Revoluției la spectacolul de teatru „Dictatorii”, o creație din 2022 a companiei Procede Zebre din Vichy, Franța, cu participarea elevilor de la Colegiul Național „Titu Maiorescu” din Aiud, Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Hida (județul Sălaj) și Universitatea de Științe Agricole din Cluj-Napoca. Spectacolul explorează istoria anilor comuniști sub Ceaușescu, concentrându-se pe cenzură, libertatea de exprimare și totalitarism. Tinerii participanți își intervievează părinții și bunicii, strângând mărturii despre această perioadă întunecată. Munca lor se bazează pe poveștile celor decedați, în special ale intelectualilor care au murit în închisoarea de la Aiud.
Unul dintre cele mai puternice sloganuri din zilele revoluției, imprimat pe un perete din interiorul Memorialului Revoluției de la Timișoara
Un alt proiect care este în pregătire este un performance 1 la 1 denumit „Copiii noștri vor fi liberi”, inițiat de regizoarea de teatru Anda Drăgan, absolventă a Facultății de Teatru și Film din Cluj-Napoca, realizat în colaborare cu Memorialul Revoluției din Timișoara. Acesta își propune să ducă mai departe memoria eroilor revoluției, cinstindu-i prin intermediul artei.
Memorialul Revoluției de la Timișoara
Citeste mai mult
