Din datele oferite de academicianul Ion Păun Otiman, necesarul de produse alimentare al României este în proporție de 37,8 % asigurat din import, diferența de 62,2 % provine din agricultura națională.
Sintagma „România – grânarul Europei” a fost demontată de către academicianul Ion Păun Otiman, în cadrul seminarului susținut cu ocazia „Zilelor Academice Timișene”, ediția XIX, desfășurat la Timișoara. Astfel, dânsul a spus că „da, sună bine, dar numai pentru necunoscători, în realitate situația fiind cu totul alta”. Datele pe care le-a adunat în cadrul Centrului de Cercetare pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă a României, în cadrul Academiei Filiala din Timișoara, arată o cu totul altă țară decât cea pe care ne-o povestesc nostalgicii și visătorii.
Realitatea este că dacă studiem cifrele și observăm structura exporturilor și importurilor, vom observa că raportul este de unu la trei. Adică noi vindem de un leu și cumpărăm cu trei lei. Exportăm în principal cereale și oleaginoase mai mult de jumătate din producția națională și cumpărăm produse procesate. Ion Păun Otiman a spus că nu întrevede vreo schimbare imediată în strategia agricolă și că spre deosebire de cunoscutele puteri agricole ale Europei, valoarea adăugată la producția noastră este totuși mică.
„Avem o structură total dezechilibrată între producția vegetală, industria alimentară prelucrătoare și producția animală. Aceasta din urmă, cea generatoare în principal de produse agroalimentare de primă necesitate, proteice, prin politica agricolă a României, scade aproape în permanență!” Raportul dintre importul și exportul de produse agroalimentare al României este complet diferit, comparativ cu țările cu agricultură modernă. Exporturile românești de produse procesate, comparativ cu cele de de materie primă sunt aproape nesemnificative. Importurile românești sunt axate pe produse procesate și sunt în continuă creștere în ultimii douăzeci de ani.
Ion Păun Otiman a subliniat faptul că balanța comercială agricolă a României este profund deficitară pentru intervalul 1990-2024. Cu excepția a doi ani. Doar România și Germania au deficite agricole între ce exportă și ce importă. Însă, în cazul Germaniei, capacitatea economică este mult mai mare și pe ansamblu nu se poate vorbi deloc de un dezechilibru. Care este direcția înspre care se îndreaptă agricultura României? Academicianul și-a exprimat speranța că, într-un final, ne vom alinia totuși agriculturilor moderne din UE și vom lăsa în urmă asemănarea structurală cu cea a țărilor din vechiul spațiu sovietic.
Academician Ion Paun Otiman
Ion Păun Otiman
Născut 1942 la Gârbovăț, Caraș-Severin;
inginer agronom, membru titular al Academiei Române, secretar general al acestei instituții;
1968-1990 profesor la USAMV Banatul și UV Timișoara;
1992-1996 senator CDR de Timiș;
2000-2004 senator PNL de Timiș;
1993 devine membru corespondent al Academiei;
1999 membru titular al Academiei;
2003 președinte Filiala Timiș a Academiei;
2006 secretar general al Academiei Române
Sursa și efectul deficitului balanței agricole
Una din principalele cauze este cea financiară, mai precis a modului de alocare a subvențiilor și investițiilor. Acestea merg în principal spre producția vegetală, în defavoarea producției animale și se generează astfel importuri de produse procesate și exporturi de produse brute.
O altă cauză care explică ineficiența agricolă ar putea fi structura tipului de exploatări agricole. Respectiv, exploatațiile agricole de mărime mijlocie au o pondere mică, ale clasei de mijloc, așe așa-numiților chiaburi, cum era numită clasa de mijloc de către comuniști și pe care s-au străduit să o elimine. Domină exploatările mici destinate consumului propriu sau cele de foarte mare dimensiune adică latifundiare.
În altă ordine de idei, Ion Păun Otiman a prezentat o hartă care evidențiază că zonele din România unde găsim sărăcia extremă a populației sunt tocmai acolo unde există mari exploatații agricole. Spre deosebire de țările mari producătoare agricole, de exemplu Franța, unde exploatările agricole mijlocii reprezintă partea consistentă a producției. Cu alte cuvinte, clasa de mijloc este dominantă în structura de producție. De fapt, a explicat academicianul Otiman, aceasta este și evoluția firească a societății. Or, din acest punct de vedere, România se află cam în același stadiu în care se afla și în urmă cu 100 de ani. Desigur, de vină sunt și fracturile în sistemul de proprietate agricolă care au zguduit România în acest veac.
Un alt dezechilibru major, spune acesta, respectiv acela că marile exploatări, cu cel mai mult teren, se ocupă aproape exclusiv de producția vegetală. În timp ce producția animală a căzut strict în grija întreprinderilor de tip familial. Acestea conduc la grade de eficiență a exploatării agricole de 0,3-0,5 vegetal-agricol la noi și 0,83-0,85 în Franța. Ceea ce spune mult.
România încă se află la dispoziția naturii, a precipitațiilor, o idee atât de evidentă încât cititorilor le este foarte clară. Lipsa irigațiilor este deja notorie, iar profesorul Otiman a evidențiat o cifră remarcabilă. Respectiv că în ultimii 20 de ani, doar 200 de mii de hectare au beneficiat de irigații. Spre deosebire de cele aproape trei milioane câte a avut România.
Demagogia politicienilor despre puterea agriculturii românești
Una din aberațiile expuse de oamenii politici din România se referă la capacitatea fermierilor români de a asigura hrană pentru 80 de milioane de oameni. O aberație, insistă Ion Păun Otiman! Dacă fermierii de la noi și-ar dubla capacitățile de producție ar putea asigura necesarul intern pentru aproximativ 20 de milioane. Ar mai rezulta un excedent pentru maxim 15 milioane de oameni.
Aceasta ar fi capacitatea virtuală maximă pentru producția agricolă a României, respectiv pentru cel mult 35 de milioane de oameni. O diferență enormă între ceea ce spunem că suntem și ceea ce facem.
Cam acestea au fost principalele concluzii ale Ion Păun Otiman, cărășan născut la Gârbovăț, în Valea Almăjului. Cât despre concluziile secundare să zicem așa, una dintre ele fiind aceea că ne deșertificăm singuri câmpiile prin lipsa unor perdele de protecție din arbori, nici nu mai comentăm…
Zilele Academice Timișene, o manifestare organizată de Filiala din Timișoara a Academiei Române ne-a arătat că excelența cercetătorilor autentici există în continuare.
Citeste mai mult