Caprareata a devenit cunoscuta ca loc al comorilor la inceputul anilor ´70. In toamna anului 1970, un localnic a descoperit aici un koson de aur, pe care l-a predat autoritatilor. „Cu putin timp in urma, cetateanul Stefan Portic a gasit din intâmplare o moneda in padurea din apropierea fostei resedinte a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atenta, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) si reprezinta o raritate numismatica. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea. Moneda a fost emisa intre anii 40 si 29 inaintea erei noastre si este o copie a denarului republican roman. Inscriptia este in limba greaca si se refera la numele presupusului rege dac, Koson. Cele doua fatete ale monedei: consul roman intre doi lictori care poarta tortele si vultur ce tine in gheare o cununa”, informa Drumul Socialismului, din 21 februarie 1971.Descoperirea a fost remarcata si de arheologi. „Timp de 17 decenii nu s-au mai semnalat monede Koson sau ale lui Lysimach printre descoperirile de pe dealul Gradistei sau din regiunea muntilor Orastiei. In septembrie 1970, un muncitor a gasit la est de terasa sanctuarelor, in afara zidurilor, la distanta de circa un kilometru, o moneda de aur Koson. Astfel avem pâna in prezent trei puncte topografice sigure cu descoperiri de monede Koson in regiunea Sarmizegetusei Regia”, informa cercetatoarea Iudita Winkler in lucrarea „Consideratii despre moneda „Koson”, din 1972, dedicata monedelor antice din aur.In primavara anului 1971, arheologii au cercetat zona Capraretei si au scos la iveala o multime de obiecte antice, fara insa a mentiona gasirea unor obiecte de aur. In primavara anului 1971, la corhanitul bustenilor din exploatarea forestiera de pe versantul de sud al piciorului Muncelului, pe care se afla Sarmizegetusa si la est de incinta sacra, s-au descoperit unelte dacice de faurarire. Aceasta descoperire fortuita a determinat inceperea sapaturilor din campania anului 1971 in acel punct, cunoscut cu numele de Caprareata. Cercetarile au dus la dezvelirea unui mare atelier de faurarie, cu unelte, produse in curs de prelucrare si produse finite, precum si a circa 1.000 de kilograme de fier in lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se ca toate au urme de locuire antica, informau arheologii Constantin Daicoviciu, Stefan Ferenczi si Ioan Glodariu in studiul „Cetati si asezari dacice in sud – vestul Transilvaniei” din 1989. In primii ani dupa 1990, moneda din aur gasita de Stefan Portic si uneltele dacice de la Caprareata au atras numerosi cautatori de comori in Sarmizegetusa Regia, dotati cu detectoare de metale, cu harti militare si cu documente care ii ajutau sa se apropie de comorile dacilor. O ancheta a procurorilor informa ca ginerele localnicului care a descoperit moneda koson le-a devenit calauza traficantilor de comori.Articolul Descoperirea care a adus „febra aurului” apare prima dată în InfoBraila.
Citeste mai mult
