Demersul nostru de eliminare a unei hotarari CLM 400/2022 abuzive, care permite unor oameni ai legii, fie ei politisti ai IPJ, fie politisti locali, sa o interpreteze dupa bunul plac, din ignoranta sau din rautate, capata contur pe zi ce trece.
Dupa ce ieri, chiar fostul premier Victor Ponta ne-a declarat sustinerea in acest demers, el fiind un protector al animalelor fara stapan, urmat de deputatul PNL Alexandru Popa, care de asemenea ne-a asigurat toata sustinerea grupului de consilieri locali, astazi, demersului nostru se alatura deputatul SOS Andra Constantinescu.
Fiind la curent cu ceea ce se intampla in Braila, Andra Constantinescu s-a implicat si ne-a declarat consternata ca “În timp ce în Braila, hrănirea animalelor fără stăpân este conditionata de o hotarare abuziva, și sancționată, alte țări tratează problema într-un mod civilizat, empatic și eficient. Există numeroase exemple de state în care animalele comunitare sunt nu doar tolerate, ci și protejate, iar cetățenii care le ajută sunt sprijiniți, nu pedepsiți“. De asemenea, deputatul ne-a asigurat ca va face tot ce ii sta in putere ca pisicile strazii din Braila sa fie respectate, iar cei care le sterilizeaza si cei care le hranesc sa fie lasati sa faca acest bine in continuare, nu sanctionati, nu intimidati. De asemenea, Andra Constantinescu a declarat ca asteapta ca Politia sa isi faca treaba, sa il gaseasca pe cel care a batut cu bestialitate pisica de la blocul A1 de pe bulevardul Dorobantilor, si sa fie pedepsit conform legii. Nu ne oprim pana cand nu se va face dreptate.
“Protecția animalelor începe cu bunătate, nu cu interdicții. La Brăila, oferirea de hrană unui animal fără stăpân poate duce la amendă. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 400/2022, s-a decis că este interzisă hrănirea sau adăpostirea câinilor și pisicilor comunitare în spațiile comune ale blocurilor sau pe spațiile verzi din jurul acestora, dacă nu există acordul scris al asociației de proprietari.Interzicerea hrănirii animalelor nu duce la dispariția lor, ci la suferință, agresivitate și haos. Animalele înfometate devin teritoriale, caută hrană în gunoaie, pot transmite boli și provoacă mai multe conflicte între ele. Astfel, hotărârea nu rezolvă problema, ci o agravează.În același timp, cetățenii care ar putea fi parte a soluției – prin hrănire responsabilă, sterilizare sau colaborare cu ONG-uri – sunt tratați ca „infractori morali”, amendați sau intimidați.Pe 10 mai, în zona blocului A1 de pe Calea Dorobanților din Brăila, o pisică a fost găsită desfigurată, într-o stare de suferință extremă. A fost salvată în ultima clipă de un brăilean cu suflet mare. Dar întrebarea rămâne: cine este agresorul? Acesta nu este un caz izolat, ci doar unul dintre multele exemple de violență crudă asupra animalelor care se întâmplă zilnic și care, de cele mai multe ori, sunt trecute cu vederea. Deși legea românească prevede sancțiuni clare pentru maltratarea animalelor, realitatea arată altfel: agresorii scapă nepedepsiți, iar victimele nu au voce. Felul în care tratăm cele mai vulnerabile ființe spune totul despre cine suntem ca societate. Nu putem construi o comunitate civilizată pedepsind empatia și ignorând cruzimea. Cazul pisicii mutilate nu este doar o tragedie izolată, ci un test de moralitate publică. Este momentul ca legile să reflecte umanitatea, nu indiferența. În timp ce în unele orașe din România hrănirea animalelor fără stăpân este interzisă și sancționată, alte țări tratează problema într-un mod civilizat, empatic și eficient. Există numeroase exemple de state în care animalele comunitare sunt nu doar tolerate, ci și protejate, iar cetățenii care le ajută sunt sprijiniți, nu pedepsiți.În Germania, animalele sunt protejate prin lege, iar hrănirea celor fără adăpost nu este descurajată, ci sprijinită în mod responsabil. Statul asigură fonduri pentru adăposturi, iar sterilizarea este o practică standard. Cetățenii care oferă hrană animalelor nu sunt sancționați, ci văzuți ca parte a soluției.În Turcia, animalele comunitare fac parte din viața orașelor. La Istanbul, câinii și pisicile trăiesc liberi și sunt hrăniți de locuitori, magazine, restaurante sau chiar de administrația locală. În parcuri și pe străzi există automate care oferă apă și hrană. Legea protejează animalele, iar oamenii sunt încurajați să le ajute. Italia merge pe un model similar. Hrănirea pisicilor fără stăpân este legală în spațiile publice, iar în multe orașe există zone speciale pentru asta. Voluntarii colaborează cu autoritățile pentru a steriliza și îngriji animalele, iar comunitățile recunosc rolul acestor inițiative în menținerea unui echilibru între om și natură. Olanda este unul dintre cele mai bune exemple. Țara a reușit să elimine fenomenul câinilor vagabonzi fără a recurge la eutanasie, doar prin politici de prevenție: campanii de educare, sterilizare gratuită și sprijin activ pentru adopție. Hrănirea animalelor nu este interzisă, ci integrată într-un sistem organizat și eficient.Aceste exemple arată că problema animalelor fără stăpân nu se rezolvă prin interdicții și amenzi, ci prin politici umane, coerente și implicarea reală a comunității. A pedepsi un om care oferă hrană unui animal flămând înseamnă a pedepsi compasiunea. În schimb, a construi un sistem care sprijină implicarea civică poate transforma o problemă socială într-un exemplu de civilizație”, a declarat deputat Andra Constantinescu pentru Infobraila.
The post Deputatul S.O.S. Andra Constantinescu sustine ELIMINAREA HCLM 400/2022, care interzice hranirea animalelor fara stapan din Braila appeared first on infobraila.
Citeste mai mult