Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai influente tehnologii ale secolului XXI, schimbând radical modul în care muncim, comunicăm și luăm decizii. De la algoritmi care recomandă conținut online până la sisteme capabile să genereze texte, imagini sau cod, AI pare o apariție recentă. În realitate, însă, drumul către inteligența artificială a început cu peste șapte decenii în urmă.
Alan Turing și întrebarea care a schimbat lumea
Originile inteligenței artificiale sunt strâns legate de numele matematicianului britanic Alan Turing, considerat părintele informaticii moderne. În 1950, Turing publica celebrul articol „Computing Machinery and Intelligence”, în care lansa o întrebare revoluționară: „Pot mașinile să gândească?”.
Pentru a răspunde, el a propus Testul Turing, un experiment mental prin care o mașină este considerată inteligentă dacă poate purta o conversație cu un om fără a fi deosebită de acesta. Această idee a pus bazele cercetării AI și a deschis o dezbatere care continuă și astăzi.
Nașterea oficială a inteligenței artificiale
Termenul „inteligență artificială” a fost introdus în 1956, la conferința de la Dartmouth College, organizată de John McCarthy, Marvin Minsky și alți cercetători. Optimismul era uriaș: se credea că, în câteva decenii, computerele vor putea rezolva orice problemă intelectuală umană.
Primele sisteme AI erau însă limitate: programe capabile să joace șah, să demonstreze teoreme matematice sau să rezolve probleme logice simple. Lipsa puterii de calcul și a datelor a dus, în anii ’70 și ’80, la așa-numitele „ierni ale inteligenței artificiale”, perioade în care finanțarea și interesul au scăzut dramatic.
Revoluția datelor și a învățării automate
Revenirea spectaculoasă a AI a avut loc odată cu explozia internetului, a volumelor uriașe de date și a progreselor în hardware. Machine learning (învățarea automată) și, ulterior, deep learning au permis calculatoarelor să învețe din date, nu doar să urmeze reguli prestabilite.
Rețelele neuronale artificiale, inspirate din funcționarea creierului uman, au început să recunoască imagini, să traducă texte și să înțeleagă limbajul natural cu o precizie fără precedent. Momente-cheie precum victoria computerului Deep Blue împotriva campionului mondial Garry Kasparov sau succesul AlphaGo au demonstrat potențialul uriaș al AI.
De la asistenți virtuali la ChatGPT
Ultimii ani au adus inteligența artificială mai aproape ca niciodată de publicul larg. Modelele de limbaj de mari dimensiuni, precum ChatGPT, pot conversa fluent, explica concepte complexe, scrie articole, poezii sau cod și pot răspunde la întrebări într-un mod aproape uman.
Aceste sisteme nu „gândesc” în sensul clasic, dar folosesc modele statistice extrem de avansate pentru a prezice și genera răspunsuri coerente. Impactul lor este deja vizibil în educație, jurnalism, medicină, afaceri și industrie creativă.
Viitorul AI: oportunități și dileme
Cursa către AI ridică nu doar entuziasm, ci și îngrijorări. Etica, protecția datelor, impactul asupra locurilor de muncă și riscul dezinformării sunt subiecte intens dezbătute. În același timp, inteligența artificială promite soluții pentru probleme globale, de la diagnostic medical timpuriu la combaterea schimbărilor climatice.
De la viziunea lui Alan Turing la realitatea ChatGPT, inteligența artificială nu este doar o poveste despre tehnologie, ci despre relația dintre om și mașină. O cursă care continuă și care va defini, fără îndoială, viitorul societății.
Citește și: Electrocentrale Craiova intră în insolvență. INFINEXA, numită administrator judiciar: „Furnizarea agentului termic nu va fi afectată”
Citeste mai mult