Pe malurile Senei, între Pont Neuf și Catedrala Notre Dame, tarabele verzi ale anticarilor parizieni sunt un reper cultural ce datează de aproximativ 500 de ani. Program flexibil, independență și aer curat – pentru cei care vând cărți vechi, este mai mult decât un loc de muncă: „Este viața mea, nu doar o slujbă”, spune Sylvia Brui, de 76 de ani, care se ocupă de cărți vechi pe Quai de Conti de opt ani.
Istoria acestui comerț remarcabil începe în 1550, când câțiva vânzători ambulanți s-au stabilit pe Île de la Cité. Odată cu construirea Pont Neuf în 1606, orașul a oferit spații generoase pentru vânzători, iar tarabele metalice verzi standardizate au devenit un simbol al Parisului începutului de secol XX. Astăzi, aproximativ 230 de librari oferă cărți antice și contemporane, gravuri, timbre și reviste de-a lungul a trei kilometri de maluri ale Senei.
Angajament și reguli stricte
Accesul la aceste tarabe este reglementat de Primăria Parisului printr-un comitet dedicat. Candidații trebuie să demonstreze angajament față de cărți și experiență în domeniu. Permisele sunt acordate pe cinci ani, iar tarabele trebuie deschise cel puțin patru zile pe săptămână. Librarii pot vinde cărți vechi, second-hand, gravuri și hârtii vechi, precum și câteva articole suplimentare, precum monede sau timbre.
Majoritatea vânzătorilor au peste 50 de ani, iar unii, ca Ozan Yigitkeskin, aduc experiență internațională, trecând de la vânzarea online la librăriile fizice. Camille Goudeau, în vârstă de 35 de ani, promovează lectura în rândul tinerilor prin vânzarea de cărți second-hand, demonstrând că piața nu este doar un monument istoric, ci și un loc viu și activ.
Libertate și conexiune umană
Lucrul în aer liber oferă independență și interacțiuni directe cu oamenii. Tarabele sunt refugii pentru trecători, iar librarii împărtășesc povești și informații despre fiecare obiect vândut. Claire Leriche, cu 15 ani de experiență, subliniază bucuria clienților atunci când descoperă mici istorisiri ascunse în gravuri și cărți poștale, iar studenți și tineri cercetători apreciază valoarea istorică și autenticitatea fiecărui obiect.
Provocări și supraviețuire într-o lume digitală
Bouquinistele se confruntă cu provocări moderne, precum concurența cărților electronice și a vânzărilor online. „Depinde de noi să-i facem pe oameni să vină”, explică Jérôme Callais, președintele Asociației Culturale a Buchiniștilor din Paris. Comunitatea își menține tradiția, chiar și după amenințările recente ale Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, care au pus în pericol amplasarea tarabelor.
Jérôme Callais, președintele Asociației Culturale a Librarilor din Paris, prezintă cărți la standul său de pe malul Senei, în 2023
Cu fiecare generație de vizitatori și cititori care descoperă magia acestor târguri, anticarii își reafirmă angajamentul de a păstra cultura cărților vii, potrivit CNN. „Dumnezeule, e teribil, librarii dispar”, spune Camille Goudeau, „dar, de fapt, suntem încă aici și sper că vom fi aici mult timp de acum înainte.”
Citește și: Comandamentul de iarnă din Craiova: Salubritatea intervine pentru curățarea drumurilor și trotuarelor