Postul intermitent nu este doar o metodă populară de slăbit, ci și un potențial instrument pentru reglarea activității cerebrale și a microbiomului intestinal. Un studiu recent desfășurat în China arată că restricția calorică intermitentă poate produce modificări dinamice în axa creier–intestin, deschizând noi perspective pentru menținerea unei greutăți sănătoase și pentru combaterea obezității.
Pierdere în greutate și transformări interne
Cercetătorii au monitorizat timp de 62 de zile un grup de 25 de participanți obezi, care au urmat un program de restricție energetică intermitentă (IER), bazat pe alternarea zilelor cu aport caloric redus cu zile de alimentație normală. Rezultatele au fost încurajatoare: voluntarii au pierdut în medie 7,6 kilograme, adică aproape 8% din greutatea corporală inițială.
Însă slăbirea a fost doar începutul. Scanările cerebrale prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) au evidențiat modificări ale activității în zone ale creierului asociate cu controlul apetitului și comportamentele compulsive. Printre acestea se numără girusul orbital frontal inferior, o regiune implicată în funcția executivă și în capacitatea noastră de a rezista tentațiilor alimentare.
Microbiomul intestinal – un partener surprinzător al creierului
Modificările observate nu s-au limitat la nivelul creierului. Probele de scaun și analizele de sânge au arătat schimbări importante și în microbiomul intestinal, comunitatea uriașă de bacterii care influențează digestia, imunitatea și chiar dispoziția.
Anumite bacterii, precum Coprococcus comes și Eubacterium hallii, au fost asociate negativ cu activitatea girusului orbital frontal inferior, potrivit Scient Alert. Cu alte cuvinte, o prezență mai scăzută a acestor bacterii părea legată de schimbări cerebrale care sprijină autocontrolul alimentar.
„Modificările observate în microbiomul intestinal și în activitatea cerebrală sunt extrem de dinamice și corelate în timp”, a explicat Qiang Zeng, unul dintre autorii studiului. Deși legătura exactă rămâne încă neclară, cercetătorii subliniază că intestinul și creierul comunică permanent prin hormoni, neurotransmițători și semnale nervoase.
Axa creier–intestin: dialogul care ne influențează greutatea
Intestinul poate produce substanțe chimice, precum neurotransmițători și neurotoxine, care ajung la creier prin sânge sau prin nervul vag. La rândul său, creierul influențează comportamentul alimentar, de la poftă până la senzația de sațietate.
„Dieta modifică microbiomul, microbiomul influențează creierul, iar creierul determină modul în care mâncăm”, a explicat cercetătorul Xiaoning Wang. Această relație bidirecțională face ca intervențiile dietetice să aibă un potențial terapeutic important, mai ales la persoanele cu obezitate.
Cercetătorii consideră că în viitor ar putea fi posibilă abordarea obezității prin strategii personalizate, care să țintească simultan anumite bacterii intestinale și regiuni specifice ale creierului responsabile pentru controlul impulsurilor alimentare.
Ce urmează pentru știința postului intermitent
Deși rezultatele sunt promițătoare, oamenii de știință subliniază că este necesară identificarea precisă a mecanismelor prin care axa creier–intestin–microbiom influențează pierderea în greutate. „Trebuie să aflăm ce componente ale microbiomului și ce regiuni cerebrale sunt esențiale pentru o slăbire sănătoasă și sustenabilă”, afirmă cercetătorul Liming Wang.
Studiul, publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, deschide noi direcții de cercetare pentru tratamentele viitoare ale obezității. Postul intermitent ar putea deveni mai mult decât o simplă strategie dietetică – ar putea reprezenta o metodă de reglare a sistemelor interne care controlează senzația de foame, comportamentele alimentare și metabolismul.
Citește și: Centura Verde a Germaniei: Din „Fâșia Morții” în paradis natural