Guvernul Bolojan anunţă aproape în fiecare zi noi măsuri de austeritate, dar povara fiscală pare să cadă tot pe mediul privat, încărcat cu taxe şi impozite mai mari, în timp ce aparatul bugetar se tot gonflează, iar reforma pensiilor sepeciale se amână.
În timp ce Guvernul clamează public nevoia urgentă de reforme și reducerea aparatului bugetar, realitatea din cifrele oficiale e alta. Doar în luna iunie, numărul posturilor ocupate în instituțiile publice a crescut cu 234 față de luna precedentă, ajungând la un total de 1.305.595 de angajați.
Aparatul bugetar s-a mărit cu 234 de persoane noi angajate
Numărul angajaților din instituțiile și autoritățile publice din România a crescut cu 234 în iunie față de luna mai 2025, ajungând la un total de 1.305.595, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Agerpres și citate de Economedia.ro
În același timp, numărul posturilor ocupate a fost mai mic cu 6.913 posturi în iunie comparativ cu ianuarie.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 837.241, în creștere cu 811 faţă de mai 2025. Dintre acestea, 618.458 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat, în creștere cu 1.282 angajaţi față de luna mai 2025.
Cum arată cifrele pentru cele mai importante instituții de stat:
Ministerul Educaţiei, respectiv 308.368, în scădere cu 161 față de luna mai.
Ministerul Afacerilor Interne, respectiv 126.880, în creștere cu 1.346 față de luna mai.
Ministerul Apărării Naţionale, respectiv 75.987, în creștere cu 99 față de luna mai.
Ministerul Finanţelor, respectiv 24.314, în scădere cu 46 față de luna mai.
Ministerul Sănătăţii, respectiv 18.339, în scădere cu 17 față de luna mai.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale în luna iunie, numărul a crescut ușor cu 11 persoane față de mai, ajungând la 8.862.
În schimb, în instituţiile subvenţionate din bugetul de stat şi cel al asigurărilor pentru şomaj, numărul angajaţilor a scăzut cu 160, până la 43.387, iar în instituţiile finanţate integral din venituri proprii, posturile ocupate au scăzut cu 322, ajungând la 166.534.
De asemenea, în administraţia publică locală, numărul angajaţilor a scăzut cu 577 față de luna precedentă, ajungând la 468.354, din care 286.236 lucrează în instituţii finanţate integral din bugetele locale (o scădere de 314 persoane), iar 182.118 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (o scădere de 263 persoane) mai arată datele din sursa citată.
Concedieri masive în administraţia centrală şi locală. Se taie 20% din posturi, mulţi funcţionari rămân şomeri din toamnă
Concedieri 2025. Cseke Attila a afirmat că în câteva zile Ministerul Dezvoltării va pune în dezbatere publică partea sa de text din pachetul 2, „care cuprinde foarte multe măsuri”. Adminisitraţia locală este parte integrată şi va fi grav afectată de noile mpsuri de austeritate, amânate până la momentul rectificării bugetare.
„Sunt prevăzute propuneri de reducere a personalului bugetar pe partea autorități ale administrației publice locale. E nevoie de eficientizare și la autoritățile locale, și la cele centrale. Pe partea centrală, la ministere și structurile subordonate ministerelor, vor trebui luate măsuri.
În programul de guvernare e prevăzută o reducere cu 20% a numărului de posturi în administrația publică, centrală sau locală, și-n discuțiile pe care le-am avut cu administrația locală se conturează această idee de reducere a numărului de posturi cu 20%.
E o propunere care s-ar aplica pe Ordonanța 63/2010, care stabilește limitele minimale și maximale de posturi, în funcție de gradul localității: comună, oraș, municipiu… și-n limita numărului de populație.
Avantajul acestui sistem e că nu taie de la toată lumea la fel. Unde s-a gestionat eficient activitatea și organigrama nu e complet folosită, această reducere s-ar putea să nu determine obligatoriu eliberarea din funcție. Dar unde organigrama e plină și eficiența a lăsat de dorit, acolo va fi nevoie de reorganizare”, a explicat ministrul Dezvoltării, potrivit B1TV.
Liderii coaliţiei au decis, miercuri, ca pachetul doi de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară, pentru a se cunoaşte mai bine situaţia financiară a ţării. De asemenea, în urma nemulţumirilor legate de modul de comunicare în coaliţie, s-a discutat despre faptul că deciziile trebuie anunţate după consultarea partidelor din cadrul coaliţiei, au precizat surse politice pentru News.ro.
Liderii coaliţiei s-au reunit, miercuri, în şedinţă, pentru a discuta despre proiectele din Anghel Saligny, după ce PSD a anunţat că reprezintă o linie roşie continuarea investiţiilor în apă, canal şi gaze în teritoriu.
Social-democraţii au prezentat un document privind prioritizarea investiţiilor în apă, canal, infrastructură şi apă, în comunităţile locale şi ar dori ca toate lucrările care au fost demarate să continue. O altă discuţie a vizat pachetul doi de măsuri fiscale, în condiţiile în care PSD insista ca în acesta să fie incluse modificări la primul pachet de măsuri, dar şi taxarea capitalului, în special a multinaţionalelor.
Liderii coaliţiei au decis, potrivit surselor citate, ca pachetul doi de măsuri fiscale să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară, cel mai probabil la finalul lunii august, începutul lunii septembrie, când vor avea o imagine mai clară privind finanţele.
Măsurile din pachetul doi se referă la reforma din administraţia locală şi companiile de stat. De asemenea, o discuţie a vizat nemulţumirile celor de la PSD privind comunicarea în cadrul coaliţiei. Astfel, se doreşte ca anunţurile privind noi decizii să fie făcute doar după consultarea partidelor.
Sursa: romaniatv.net
Articolul Culmea austerităţii: Guvernul anunţă concedieri masive şi reduceri bugetare, însă numărul angajaților la stat a crescut apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult