Poate nu știați, dar 2022 este Anul European al Tineretului. Deși pare doar o manifestare declarativă, trebuie luat în serios faptul că unele probleme ale tinerilor de azi sunt alarmante: droguri, începerea precoce a vieții sexuale, depresie, dependență de jocuri și mediile de socializare.
Diana Alexandrina Moldovan, președinte și coordonator proiecte la Asociația Impact Bistrița, intră deseori în contact cu tineri în cadrul activității sale și este familiarizată cu multe din problemele lor. Recent, a fost adoptată în România o nouă lege a tinerilor, dar organizațiile non-guvernamantale sunt de părere că aceasta nu acoperă în totalitate nevoile reale ale tinerilor și pentru prea multe dintre prevederile acesteia, statul are doar posibilități și nu obligații de intervenție. La fel ca liderii altor ONG-uri din țară, Diana își dorește o mai multă atenție și implicare, din partea statului, în ceea ce privește organizațiile de tineret. Într-un interviu pentru Observator BN ea a detaliat câteva dintre problemele la care statul și ONG-urile trebuie să le ia în considerare când vine vorba de tineri.
Care sunt principalele puncte vulnerabile ale tinerilor?
Cea mai mare problemă a tinerilor este că se simt neînteleși, neiubiți, neacceptați, se simt singuri. Adolescența este o perioadă cu multe turbulențe emoționale și comportamentale, am putea scrie mult despre fiecare dintre provocarile adolescenței, este perioada asumării unor riscuri, sunt extrem de mulți tineri dependenți de substanțe dar și de jocuri de noroc.Trebuie avută grijă și la dependența de ecran sau intimidarea din mediul online, tinerii de azi, generaţia cu smartphone-ul la gât, acele persoane care au avut acces timpuriu la internet, telefoane inteligente și PC-uri. Ei sunt născuţi în era digitală și au acumulat mai multe cunoștinţe decât orice altă generaţie anterioară. Se pot conecta oricând și oriunde, cu oricine. Au acces instantaneu la toate informaţiile disponibile în lume. Cu toate acestea, se maturizează mai greu și nu prea își doresc să-și asume responsabilităţile vârstei adulte.Sunt deschisi spre nou, creativi, dar tot ei sunt sceptici în legătură cu sistemul educaţional tradiţional și în timpul liber vor să înveţe mai mult și vorbesc mult despre diversitate, incluziune, mediul înconjurător sau spirit civic. Părinții trebuie ca acum, mai mult ca oricând, să fie lideri pentru copiii lor. Trebuie să ofere încredere, întrucât mulți tineri se confruntă cu probleme de nesiguranţă şi de sănătate mintală cu privire la un viitor incert. Părinţii trebuie să-şi încurajeze copii să investească în viitor. Investind în formare și educație atât în abilități de viață, cât și în abilități sociale, această generaţie poate trece cu bine peste provocări.
Ce misiuni își asumă organizațiile de tineret?
Organizațiile și mișcările de tineret sunt organizații neguvernamentale, în cadrul cărora chiar tinerii organizează și desfășoară activități. Ele derulează proiecte cu și pentru tineri, pe diverse teme. Misiunea noastră este aceea de a preveni manifestările negative în viața tinerilor, printr-o serie de activități extrașcolare.Tinerii vor dobândi noi competențe, îți vei extinde cercul de prieteni și vor face mult bine! Acești tineri care se implică, se înconjoară de alți tineri dornici de implicare, dornici de a-și “folosi” timpul în mod constructiv, acești tineri sunt la adăpost de provocările adolescenței, la adăpost de orice fel de dependențe.
Ce specialiști ar fi necesari în domeniu?
Dintotdeauna managementul resurselor în organizațiile non-guvernamentale a constituit o provocare: există o fluctuație relativ mare de personal, în special în ONG-urile de / pentru tineret. Putem spune că sustenabilitatea acțiunilor depinde în mare parte de oamenii care lucrează sau activează în organizație, la un moment dat.
In ceea ce priveste specialistii, aici trebuie sa facem o distinctie intre actorii care pot sa se implice in prevenire comportamentelor negative, și aici e nevoie de lucrători de tineret.
Lucrătorul de tineret este, legal vorbind în România, o persoană cu multiple atribuții (multitasking). Este acea persoană ce mobilizează tinerii în scopul dezvoltării abilităților de viață și a comportamentelor proactive, stimulând cooperarea în rândul tinerilor, facilitând participarea acestora la viața comunității. Sunt un sprijin pentru tineri, organizații și comunități, realizând activități de informare și îndrumare valorificând potențialul celor cu care lucrează. Momentan acești oameni faini îi întâlnim în cadrul organizațiilor non-guvernamentale, în cadrul Centrelor de tineret, acolo unde există aceste centre, dar și în diferite proiecte ce au drept scop lucrul cu tinerii.
În privinta politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri aici, ANA – Agenția Națională Antidrog, e competentă în domeniu, are specialist angajați și formați în domeniu.
Un ONG poate să colaboreze cu aceste instituții, de fiecare data am răspuns pozitiv acestor colaboratori, dar n-am putut noi să propunem activități ci ne-am alăturat acțiunilor propunse de ei.
În opinia mea, aici ar fi solutia, selecția la nivel local a unor experți în domeniul tineretului, care să-și poată dovedi experiența în domeniu, formarea lor în colaborare cu specialiști ANA, și apoi să începem munca de prevenire, pas cu pas, tânâr cu tânăr, liceu cu liceu, fie din mediul rural sau urban. Dacă începem acum, rezultatele se vor vedeam cel mai probabil în patru ani de acum.
Aveți în vedere și problema drogurilor?
Da, avem în vedere și problema drogurilor, dar nu sunt adepta, unui fluturaș informativ sau a unui workshop la care să-I invităm pe tineri, pe elevi și să scriem cu litere mari <drogurile te pot ucide> mesajele acestea nu mai au efect asupra tinerilor de azi, poate aveau efect în anii 80, nu azi. Cu tânărul de azi trebuie să lucrezi zi de zi, trebuie să simtă că-l cunoști, că-i vrei binele, altfel n-ai rezultate. E adevărat că pandemia ne-a ținut în loc, dar din toamnă eu voi relua munca, cu alti 100 de tineri. Din 2009 an de an am făcut asta și pot spune că voluntariatul împletit cu diferite proiecte în care tinerii dobândesc noi competențe, îi țin departe de dependențe, nu mai au timp de vicii când sunt înconjurați de activități pozitive. Mă bazez pe colaborarea foarte bună pe care o am cu școlile și liceele din oraș și județ.
Cum ar putea fi problema drogurilor gestionată de organizațiile de tineret?
Sunt de părere că organizațiile pot să sprijine doar pe partea de preventive. De ce? În primul rând pentru câ n-au specialisti, și atunci dacă o intervenție nu e de specialitate poate face mai mult rău decât bine. Apoi majoritatea organizațiilor de tineret, n-au angajați, funcționeză pe baza de voluntariat. Eu, de exemplu scriu proiecte, ofer consultanță pe inființarea o.n.g. urilor, sunt formator pentru alte organizații din țara sau animator educativ în tabere .Fondurile din donații le planific posibil și cu un an înainte, de aceea nu putem să sprijinim cu fonduri orice problema apare în comunitate de la o zi la alta.
În munca cu tinerii trebuie răbdare, implicare dorința de a cunoaște fiecare tânăr, deoarece cauzele dependențelor pot fi diferite și atunci nu funcționează cu fiecare aceeași soluție.
De asemenea, din munca cu tinerii, am putut observa că depresia la tineri e diferita față de cea a adultului Semnele cunoscute la adulți nu sunt vizibile și la tineri, nu întotdeauna tânărul are o scădere a motivației și o lipsă a apetitului, de cele mai multe ori un tânăr mereu iritat, nervos cu o agresivitate vizibilă poate fi un tânăr care suferă de depresie.
Soluția din punctul meu de vedere trebuie abordată pe două paliere, pentru cei care sunt deja identificați ca și consumatori, neapărat înființat un centru care să dispună de psihologi, formați cu metodele cele mai actuale, cu siguranță se pot face schimburi de experiență cu alte județe. Iar pe partea de prevenție, organizațiile, departamentele de tineret din Primărie, centrele de tineret, directiile de sport si tineret, consilierii din scoli, fiecare daca vor avea sau vor colabora cu un lucrator de tineret care sa aiba in “grija” minim 100 de tineri, rezultatele se vor vedea.
Care sunt principalele probleme /aspecte de luat în considerare atunci când vobim de tinerii din mediul rural?
In mediul rural, profesori, învățătorii și educatorii fac o treabă foarte bună, au colaborări cu organizațiile, scriu proiecte pe fonduri europene, în ultimii ani pot spune că văd o creștere a activităților extrașcolare în mediul rural, și acest lucru se datorează doar cadrelor didactice.
In privința dependențelor nu văd o diferență între tinerii din urban și cei din rural, au aceeași dorință de fi ascultați de a-și găsi drumul o au indiferent de unde vin, sunt la fel de expuși, noi trebuie să le dăm alternative, noi trebuie să-I ghidăm, dar repet nu putem face acest lucru prin evenimente izolate, de o zi două, prezentări, cursuri etc.
The post „Cu tânărul de azi trebuie să lucrezi zi de zi, trebuie să simtă că-l cunoști, că-i vrei binele, altfel n-ai rezultate“. Interviu cu Diana Alexadrina Moldovan, despre urgența pe care o reprezintă problemele tinerilor first appeared on ObservatorBN.
Citeste mai mult