Tunelurile secrete și ultrasecrete din munții Călimani, Gurghiului și o parte din Apusenii ce străjuiesc sudul județului Mureș există. E adevărat, nu sunt atât de vechi ca și cele dacice din Bucegi care se ramificau până spre Dunăre și mare, dar sunt la fel de utile în cazul în care cotropitorii ne-ar invada țara. Există documente în acest sens, la fel de secrete precum drumurile care se strecoară pe sub munții noștri. Ideea i-a aparținut lui Ceaușescu, după ce sovieticii, nemții democrați, bulgarii, ungurii și polonezii au intrat cu tancurile în Praga.
Autoritățile, recte urmașii milițienilor de dinainte de 1989, și-au amintit de ele după aproape două luni de căutări ale criminalului Emil Gânj, cel care și-a ucis iubita cu sânge rece. „Bă, parcă ar fi intrat în pământ”, a exclamat într-o seară unul dintre chestorii Poliției Române însărcinat cu elucidarea cazului. „În pământ zici?” ar fi venit replica plotonerului (pe stil vechi) Costică. Și atunci s-au luminat la minte și la chip și au băut un deț de pălincă, de fericire. „Gata, bă, punem laba pe el, fir-ar mama lui a dracului de criminal ce este.” S-au dus la arhivele statului și ale MapN, au cercetat hărțile, au cerut întăriri cu drone, puți, arcuri și praștii.
Altfel spus, oamenii ministrului Predoiu sunt convinși că dacă nu au dat de el pe uscat, pe apă, în aer, boscheți, cavouri părăsite, stâne și alte locuri strategice, cu siguranță îl vor găsi ascuns în tunelurile lui Ceaușescu. Minți odihnite, respectivii chestori, generali, sau cum s-or mai numi ei, avansează ideea că Gânj și-ar fi premeditat din timp fapta, făcându-și rezerve de mâncare, apă și tutun, reviste porno pe care le-a dosit în tunelurile de sub Călimani, Gurghiu și Apuseni. Dar nu numai rezerve de alimente, că n-ar fi exclus să fi legat multe relații de prietenie cu animalele sălbatice, de la urși, vulpi și căprioare, până la liliecii protejați de lege, că altfel nu se explică cum de n-au fost în stare să-i dea de urmă până acum.
Dacă nici de data aceasta nu vor reuși să dea de el, vor lua în calcul cea de pe urmă variantă plauzibilă, cea de părăsire a țării, în zbor, odată cu plecarea berzelor, bâtlanilor și cocostârcilor spre țările calde, caz în care vor cere sprijin de la ONG-urile și asociațiile care luptă pentru protecția drepturile animalelor.
Citeste mai mult
