Luni, 8 decembrie, se împlinesc 34 de ani de la adoptarea Constituției României, documentul care stă la baza statului de drept.
Pe 8 decembrie, România marchează Ziua Constituției, legea care stă la baza întregului sistem politic și administrativ. Constituția reglementează cine are puterea, unde se oprește ea, ce drepturi au cetățenii și cum sunt acestea protejate.
Ziua Constituției a fost stabilită prin Legea nr. 120/1995, în semn de respect față de legea fundamentală aprobată prin referendumul din 8 decembrie 1991. În 2003, textul a fost revizuit pentru a alinia România la parcursul său european și euro-atlantic. În esență, însă, rolul ei a rămas același: să țină statul în echilibru și să pună limite clare puterii politice.
Constituția României are 156 de articole care fixează separarea puterilor în stat, drepturile și libertățile cetățenilor și rolul instituțiilor-cheie – Parlamentul, Președintele, Guvernul, Justiția și Curtea Constituțională. Este actul care garantează funcționarea nearbitrară a statului.
Revizuirea Constituției poate fi inițiată de președinte, Guvern, parlamentari sau cetățeni și trebuie aprobată cu majorități mari și prin referendum. Anumite principii precum drepturile fundamentale, independența justiției sau integritatea teritorială sunt intangibile.
Contribuția unui jurist din Banat la Constituția democratică
În anii tulburi de după revoluție, un jurist din Banat a avut o contribuție importantă la forma finală a Constituției. Este vorba despre Mihai-Zaharia Ruva, senator PNL de Timiș între 1990 și 1992, implicat direct în dezbaterile constituționale din primii ani ai democrației.
Prin mai multe amendamente, Ruva a intervenit asupra proiectului de Constituție propus de FSN și coordonat de Antonie Iorgovan și a corectat puncte care au echilibrat funcționarea statului.
Una dintre cele mai importante intervenții a vizat eliminarea unui „Comitet legislativ” care ar fi urmat să preia puterea între două parlamente. În forma inițială, acest mecanism concentra decizia politică în mâinile președintelui și ale câtorva demnitari, fără control parlamentar.
Tot el a susținut ca radioul și televiziunea publice să fie sub control parlamentar, nu guvernamental, pentru a limita influența politică directă asupra lor. În același spirit, Mihai Ruva a redactat și Raportul opoziției din Comisia parlamentară care a investigat evenimentele din 13–15 iunie 1990, afirmând deschis că responsabilitatea pentru Mineriada din iunie aparținea regimului FSN și președintelui de atunci, Ion Iliescu.
Mihai-Zaharia Ruva s-a născut în Borlovenii Vechi, în județul Caraș-Severin, a absolvit Facultatea de Drept la Cluj și, după revoluție, a fost avocat și senator.