RETIM a organizat, miercuri, un tur ghidat la depozitul de la Ghizela, iar directorul societății a oferit o serie de explicații cu privire la modul de operare a deșeurilor. Dan Pascu s-a plâns de lipsa infrastructurii și a subliniat faptul că este nevoie de investiții de peste 100 milioane de euro.
Turul ghidat pentru presă a fost organizat de către RETIM în contextul ultimelor discuții de la nivel județean cu privire la activitatea de la deponeul de la Ghizela.
Potrivit managerului general al RETIM, Dan Pascu, anual în depozitul de deșeuri nepericuloase de la Ghizela intră aproximativ 230.000 – 240.000 de tone de deșeuri. Dintre acestea, pot fi tratate 77.000 de tone de deșeuri reziduale, 8.000 de tone de deșeuri reciclabile și 1.700 de tone de deșeuri vegetale. Așadar, rezultă o capacitate de tratare de aproximativ 90.000 de tone de deșeuri.
„Deci, față de 230.000 de tone intrate, aici se pot procesa, mai bine sau mai rău, 90.000 de tone. Noi utilizăm la maximum, conform autorizațiilor, instalațiile care, cu randamentul lor real, ne permit, per total, să deviem de la depozitare, prin diverse metode, cam 25.000 de tone. 20.000 de tone este efortul propriu al RETIM, prin valorificare energetică. Restul sunt 2.000 de tone reciclabile sortate și 3.000 de tone prin uscare, scăderea de masă de greutate a deșeurilor biodegradabile din container. După cum vedeți și asta, din păcate, nu este caracteristic doar depozitului din Ghizela, e caracteristic multor depozite din țară și multor județe din țară: lipsa infrastructurii. Dacă nu există infrastructură, care este atributul autorităților publice, ei proiectează, ei construiesc și ne dau nouă, operatorilor privați, prin licitații, spre operare aceste facilități”, a afirmat Dan Pascu.
Dan Pascu, managerul general al RETIM
Directorul RETIM a explicat și de unde provine cantitatea prea mare de deșeuri de la deponeul de la Ghizela.
„Ne întoarcem puțintel înspre restul de 140.000 de tone. De unde vin ele? Păi vin din Timișoara, 130, 120, depinde, din varii locuri. Pot să spun doar că jumătate dintre ele, cam 60.000 de tone, după fluxul județean, nu ar fi trebuit să ajungă aici. Proiectarea care a fost făcută sau felul în care fluxul județean a văzut sortarea din Timișoara acum zece ani când a fost conceput, presupunea că aceste 60.000 de tone nu ajung la Ghizela. Le-am văzut pe depozit. Cele mai multe netratate, neprevăzute în flux, an de an de an ajung, prin lipsa eficienței stației din Timișoara, ajung 60.000 de tone. După care, dacă mai sunt și probleme de operare, cantitatea care ajunge peste ce e programată și față de care operatorul din Ghizela nu poate să facă nimic, crește. Vorbim de 70.000, vorbim de 80.000 de tone, cantități impresionante, pentru care, după cum ați văzut, nu există o capacitate de tratare aici. Nu poți decât să faci două lucruri: să accepti în continuare să le primești sau vreme de două ore, nu mai mult, să blochezi, să oprești poarta, după care s-a blocat tot fluxul județean. Deci, soluția reală este infrastructura, care nu se construiește peste noapte”, a declarat Dan Pascu.
Sortare deșeuri la deponeul de la Ghizela
Managerul general al RETIM spune că deponeul de la Ghizela este „bombardat” cu deșeuri din toate părțile. Cu toate acestea, groapa de gunoi ar mai putea fi utilizată aproximativ doi ani, dacă se va mai ridica puțin nivelul celulei.
„Cu toate astea, plusuri, minusuri, mai multe minusuri, încă mai există capacitate de depozitare. În iunie, mai erau vreo 120.000 de metri cubi. Asta, în funcție de cum este exploatată stația de sortare din Timișoara, poate să însemne un an, doi de depozitare. Dacă, prin colaborare cu autoritățile, se ia decizia absolut posibilă tehnic de a se mai ridica puțin nivelul celulei, cu siguranță doi ani de zile, așa cum a fost prognozat din start. Timp suficient astfel încât, de exemplu, celula 3 să fie construită, este deja proiectată, și pusă în exploatare. Nu durează foarte mult. În mod normal, sub un an. Noi încercăm să ne facem treaba cât mai bine. Am investit niște milioane în această facilitate, peste prevederile contractuale. Am propus mici soluții tehnologice, prin care am depășit obstacole. (…) Nu e un secret, operăm într-o pierdere financiară serioasă acest depozit. Dar n-am pus rezultatul financiar înaintea obligațiilor contractuale și a respectării obligațiilor de mediu”, a explicat Dan Pascu.
Directorul RETIM a mai precizat că nu există niciun fel de poluare la deponeul de la Ghizela, cu referire la modul în care este tratat levigatul. De asemenea, Dan Pascu a subliniat faptul că este nevoie de investiții de peste 100 de milioane de euro, atât în deponeul de deșeuri nepericuloase de la Ghizela, cât și în celelalte centre de sortare.
„Infrastructura, ăsta este pasul pe care autoritățile trebuie să-l facă și ar cam fi trebuit, după propriul plan județean, să se întâmple încă de anul trecut. Încă din 2024 ar fi trebuit ca la nivelul județului Timiș și în Timișoara sau undeva lângă și aici, în Ghizela, să fie investiții de peste 100 de milioane de euro. Ele încă nu există. E doar un fapt. Vorbim pe documente și pe fapte. Nu stabilim vinovății, în niciun caz. Lipsa infrastructurii este principalul vinovat pentru situația prin care țintele de reciclare, de deviere nu se pot atinge. (…) ADID Timiș și CJ Timiș știu foarte bine situația și da, au făcut tot ce trebuiau să facă din punct de vedere strategic. Au adoptat un plan județean de gestiune a deșeurilor, aprobat în 2021, care prevede o cale de urmat destul de clară: trebuie investiții de peste 100 milioane de euro. Atâta timp cât aceste investiții să vor face, sigur că situația se va îmbunătăți dramatic”, a declarat Dan Pascu.
RETIM operează deponeul de la Ghizela în baza contractului cu Consiliul Județean Timiș încheiat în anul 2013.