Concedierile din sectorul public, transformate în soluție universală pentru problemele bugetare ale statului, „dau foarte bine la imagine”, recunoaște Silviu Hurduzeu. Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin avertizează însă că, dincolo de capitalul de imagine, aceste măsuri pot produce efecte sociale grave și greu de reparat.
Într-o perioadă în care „tăierile” au devenit cuvântul preferat al discursului public, iar concedierile sunt prezentate ca soluții miraculoase pentru bugete șubrede, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin refuză să joace acest rol. Nu pentru că presiunile nu ar exista, ci pentru că, spune el, dincolo de calcule sunt oameni, iar spectacolul populist al concedierilor nu rezolvă problemele reale ale județului.
Hurduzeu recunoaște că ar fi fost simplu să iasă public și să anunțe concedierea a 20% din aparatul Consiliului Județean Caraș-Severin, conștient că un astfel de mesaj ar fi fost privit cu admirație de cei din afara sistemului bugetar. „Aș fi aplaudat de cei care nu lucrează în administrație”, spune președintele CJ, vorbind despre o tensiune socială întreținută ani la rând, în care bugetarii sunt arătați cu degetul, iar angajații din privat sunt încurajați să creadă că ei achită nota de plată.
Problema, avertizează liderul PSD Caraș-Severin, este că administrația nu funcționează ca un fișier Excel. O reducere de 20% nu înseamnă tăierea unor posturi vacante, ci oameni reali scoși din sistem. „Haideți să vedem dacă o instituție poate funcționa la fel de bine cu 20% mai puțin. Mai ales în județele mici, unde fiecare compartiment contează, astfel de decizii pot bloca efectiv funcționarea instituțiilor”, explică președintele CJ.
Fără să transforme aceste decizii în capital de imagine, Hurduzeu atrage atenția că au existat deja plecări din cadrul Consiliului Județean. Unele voluntare, altele motivate de temeri sau de dorința de a lucra într-un mediu mai puțin tensionat. „Au plecat oameni. Chiar recent am semnat transferul unui funcționar public cu experiență către o altă instituție din județ”, spune acesta. Reducerile s-au făcut, dar discret, fără comunicate triumfaliste și fără expunerea situațiilor personale.
Argumentul cel mai dur apare atunci când Hurduzeu vorbește despre impactul social al concedierilor. „Nu discutăm de mașini sau de roboți. Discutăm de oameni”, spune el. Oameni de 50 de ani, cu o viață profesională petrecută în administrație, cu expertiză specifică și cu foarte puține alternative reale pe piața muncii din Caraș-Severin. „Care sunt variantele de angajare pentru ei?”, întreabă retoric președintele CJ, într-un județ aflat în topul național al lipsei locurilor de muncă.
În acest context, concedierile nu înseamnă doar economii. Înseamnă șomaj, presiune suplimentară pe bugetul statului și, în multe cazuri, procese pierdute de instituții. Hurduzeu amintește un exemplu recent, când Consiliul Județean a fost nevoit să aloce bani pentru plata salariilor restante ale Alinei Stancovici, fostul manager al Spitalului Judetean din Reșița, demis abuziv de Romeo Dunca. „Ne dau în judecată, câștigă și ajungem să le plătim salariile stând acasă, plus penalități”, spune acesta, subliniind efectele unor economii făcute prost.
Președintele Consiliului Județean nu neagă necesitatea reorganizării. Din contră, vorbește despre viitoare modificări de organigramă și despre eficientizare, dar refuză ideea de a transforma concedierile într-o strategie de marketing. „Nu mă caracterizează să ies să spun ce reduceri am făcut”, afirmă Hurduzeu, într-un peisaj politic în care discreția a devenit aproape suspectă.
Citeste mai mult
