Îngrijorată de deteriorarea independenței presei, în special în Ungaria și Polonia, Comisia Europeană a decis să adopte o lege care să reglementeze fuziunile media și să protejeze jurnaliștii de presiuni, transmite France24, care citează AFP. Două mari asociații europene ale presei scrise au respins categoric inițiativa.
Reamintim că sectorul media și societatea civilă din mai multe state membre UE, printre care și România, au respins constant tentativele politicienilor de a adopta legi ale presei. Motivul acestei împotriviri este că o lege a presei, oricât de corectă în forma inițială, poate deschide calea pentru abuzuri pe viitor în ceea ce privește libertatea de exprimare și independența editorială.
Proiectul de regulament european, a cărui versiune provizorie a fost obținută de AFP, prevede garanții de independență editorială față de puterea politică sau față de industriași și cerințe de transparență în ceea ce privește proprietatea media.
„Legea privind libertatea presei”, care va fi prezentată oficial de către Comisie la sfârșitul săptămânii viitoare, va permite Comisiei să inițieze proceduri în fața instanțelor europene în caz de nerespectare.
Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova (Cehia), și-a exprimat în repetate rânduri sentimentul de neputință, subliniind marja de manevră „limitată” a Bruxelles-ului în sectorul media.
Acest lucru a fost valabil în special în cazul formării conglomeratului media pro-Viktor Orban din Ungaria în 2018, pentru care nu au putut fi aplicate normele europene în materie de concurență.
În prezent, Comisia dorește ca fiecare stat să fie obligat să evalueze fuziunile mediatice în funcție de efectul lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui număr de criterii.
Un nou Consiliu european pentru mass-media, care va reuni reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, va fi responsabil pentru emiterea unui aviz cu privire la astfel de fuziuni care pot afecta funcționarea pieței comune.
„În timp ce consolidarea în mass-media poate fi binevenită din punctul de vedere al rezilienței afacerilor, ea poate pune, de asemenea, probleme de independență editorială”, a declarat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, într-un discurs rostit la sfârșitul lunii noiembrie 2021.
Textul protejează secretul surselor și interzice utilizarea de programe de spionaj împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora – deși sunt posibile excepții în numele „securității naționale”.
Această dispoziție este un răspuns la recentele scandaluri Pegasus și Predator, care au izbucnit în Polonia, Ungaria și Grecia.
Proiectul de regulament prevede că la radiourile și televiziunile publice, numirile managerilor trebuie să se facă în conformitate cu o procedură „transparentă” și „nediscriminatorie”, iar finanțarea trebuie să fie „adecvată și stabilă”. Transparența este, de asemenea, necesară în ceea ce privește publicitatea de stat: autoritățile publice trebuie să publice sumele cheltuite și mass-media care beneficiază de acestea.
În cel mai recent raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia și-a exprimat îngrijorarea că în Polonia mass-media pro-guvernamentale au fost favorizate în această distribuție.
De asemenea, publicul trebuie să aibă acces „ușor” la numele proprietarilor de media. Mijloacele de informare trebuie să ia măsuri pentru „a se asigura că jurnaliștii sunt liberi să ia decizii editoriale individuale în exercitarea activității lor”.
Proiectul de regulament a fost calificat drept un „pas important” de către secretarul general al ONG-ului Reporteri fără frontiere, Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor”.
Însă editorii europeni se revoltă împotriva acestei inițiative, pe care o consideră o „amenințare”.
Asociația europeană a presei scrise (EMMA) și Asociația europeană a editorilor de ziare (ENPA) afirmă că aceasta încalcă „libertatea de a investi și de a conduce o afacere”. „Nu vedem niciun motiv pentru a armoniza legislația privind mass-media la nivel european, în sensul unui control mai strâns din partea autorităților de reglementare a mass-media sau, indirect, din partea Comisiei”, a declarat pentru AFP directorul său executiv, Ilias Konteas.
Citeste mai mult
