Mai cârcotași decât noi, nu cred că mai există popor în Europa. Atenție, am spus Europa, nu doar UE. Avem un talent și o înclinare spre a bârfi, a arunca cu vorbe de ocară și cu lături în cei care nu sunt de aceeași parte a baricadei, încât nu poți să nu te întrebi dacă ne vom face bine vreodată.
Și mai ales când vine vorba de politică. Aici suntem cei mai tari. Că la politică și la fotbal tot românul se pricepe, când sta la terasă, la povești, cu o bere și o pungă cu semințe de floarea-soarelui în față. Toți sunt antrenori, comentatori și analiști. Dacă îi întrebi ceva despre politicieni, imediat îți fac un rezumat, ca pe vremuri la școală, în funcție de televiziunile la care se uită fiecare: România TV, Antenele, DIGI 24, Realitatea Plus.
Imaginați-vă ce talmeș-balmeș rezultă după a treia bere băută: că de ce l-o pus pe ăla ministru, pe aia ministră, de unde l-o scos pe adormitul ăla care conduce Serviciile, ca la urmă, cel mai mahmur dintre ei să tragă concluzia: „Băh, decât să ne batem capul cu licuricii ăștia, hai să bem și o țuiculiță fiartă.”
Cam așa s-a vorbit despre Țoiu, de la Externe, Diana de la Păduri, ape și pajiști, despre Drulă, plecat de la Apărare, pentru că era incapabil să bată pas de defilare, despre Dragoș Anastasiu, omul lu’ Ilie Pălie, Prorocul-șef de la guvern sau despre Oana Gheorghiu. Toți, aleși pe sprânceană. Unii a lu’ Nicușor, alții tot ai lu’ Nicușor, veniți însă pe filiera lu’ maistorul Beau Le Jean. Cam asta a fost percepția băutorilor de „Bere Ciuc, încă una și mă duc.”
Și că tot am intrat în noul an, cu permisiunea dumneavoastră s-o abordăm în talk-show-ul consumatorilor de bere și pe Raluca Rogoz.
Useristă până în vârful unghiilor, doamna Rogoz a avut trecere la nea Ilie care, din respect pentru USR și dragoste de țară, a numit-o șefă la Achiziții Publice, acolo unde se învârt miliarde de lei, euro, dolari. Foștii ei colegi din administrație și-au făcut cruce și s-au întrebat cum de a ajuns într-o funcție așa de înaltă una ca dânsa care cât timp a fost la primăria condusă de madame Clotide Armand a picat examenele în domeniul achizițiilor.
Ce v-am spus, oameni răi, cârcotași și dușmănoși, românii ăștia. Cum văd că unul se afirmă, că răzbate în viață, că e pus pe o funcție babană, cum sar cu gura pe el. Ba că e incapabil, ba că e greu de cap, ba că nu e în stare de nimic, ba că are tic nervos, ba că a prins gustul banilor, vacanțelor de lux și a călătoriilor private. Chestii de astea. Pe scurt, doamna Raluca nu ar fi potrivită pentru o astfel de responsabilitate. Că în afară de faptul că e blondă, nu știe nimic. E tămâie. Pardon, lemn Tănase.
Zău, mă? Ce dacă nu știe, are timp să învețe. Că nu e o rușine să înveți chiar și când ajungi om mare. Nimeni nu se naște învățat. Apoi, de aia e pusă pe funcție, să o învețe. S-o învețe alții pe ce urme să calce, ce să facă, cum să facă să-i mulțumească pe ai ei cât timp sunt la putere.
Între noi fie vorba, Nicușor a știut ceva la început de mandat? Amintiți-vă cum mergea de parcă era o jucărie de tablă trasă cu cheița. Râdeam de el de ne… pișam pe noi. Credea cineva că ăsta va fi vreodată așa cum trebuie să fie un președinte? Și uite că în doar câteva luni parcă e alt om. Așa și cu Raluca. Tută, tută, dar o să aibă grijă ai ei din USR să se descurce că, vorba aia, bani la achiziții publice sunt slavă Domnului și pentru asta merită orice sacrificiu. Chiar să râdă de ea poporul seara la televizor.
Și dacă totuși nu o să se descurce? Bă, sunteți culmea. Cârcotași până la Dumnezeu și înapoi. De asta nu puteți dormi voi noaptea? Că dacă nu se va descurca doamna Raluca? Bă băieți, decât să vă bateți capul cu toate prostiile, mai bine gândiți-vă cum o s-o scoateți la capăt anul ăsta, cu impozitele pe casă, mașină, closetul din fundul grădinii, pe fumul de la horn, pe aerul pe care-l respirați, pe apa pe care o beți, pe iarba pe care o călcați. Că e groasă, bă.
Și, dacă nu se descurcă? Alta la rând, că are balta bani, pardon… pește, vorba amărășteanului de cartier, consumator de Ciuc.
Citeste mai mult
