Aproape jumătate din UAT-urile de pe raza județului Suceava vor putea fi incluse în zone metropolitane, cu condiția ca și celelalte patru municipii să își dorească să înființeze zone metropolitane, așa cum a făcut Suceava începând din 2011, iar comunele și orașele din jur să adere la aceste zone. Spre deosebire de o lege de acum 21 de ani, teritoriul metropolitan nu se mai calculează pe o rază de 30 de kilometri prin raportare la centrul municipiului și nu mai sunt interdicții pentru municipiile care nu au statut de reședință de județ. Zonele metropolitane care sunt deja constituite (forma juridică acceptată fiind cea a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară) își vor menține structura și se vor putea extinde doar în limitele prevăzute prin teritoriile metropolitane definite de noua lege. Municipiul Suceava va avea de câștigat, zona metropolitană putându-se extinde până la 22 de localități (inclusiv reședința de județ), față de 15, câte sunt actualmente
În Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei a publicat în transparență decizională proiectul de lege privind zonele metropolitane. Prin această lege se intenționează reglementarea cadrului instituțional, a obiectivelor, competențelor și instrumentelor specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România. Legea revizuiește definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan.
Delimitarea teritoriului metropolitan se va face diferențiat. Astfel, pentru municipiul București teritoriului metropolitan va fi „cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov” iar pentru municipiile reședință de județ – primele două „coroane urbane”, în vreme ce pentru municipii, altele decât cele reședință de județ teritoriul metropolitan va fi prima coroană urbană.
Legea definește „coroana 1” drept teritoriul cumulat al uat-urilor din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun și „coroana 2” drept teritoriul cumulat al UAT-urilor din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun. Mai exact, în cazul „coroanei 1” a municipiului Suceava unitățile administrativ teritoriale sunt: orașul Salcea și comunele Adâncata, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți și Șcheia. Asta înseamnă aproape toată zona urbană funcțională, cu excepția comunei Bosanci care a fost inclusă în așa numita „coroană 2”. Alături de comuna Bosanci, din „coroana 2” mai fac parte și comunele Cirpian Porumbescu, Dărmănești, Drăgoiești, Dumbrăveni, Hănțești, Horodniceni, Siminicea, Stroiești, Șerbăuți, Todirești, Udești, Verești și Zvoriștea.
Anterior așa numitele zone metropolitane erau constituite din UAT-urile de pe o rază de 30 de kilometri din jurul municipiilor (după definiția din Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului național), însă includerea sau mai bine zis organizarea unor zone metropolitane se oficializa prin înființarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară. Se pare însă că și de acum încolo participarea UAT-urilor în cadrul zonelor metropolitane va fi voluntară iar zonele metropolitane deja constituite își pot menține delimitarea teritorială actuală. În ceea ce privește municipiul Suceava, din zona metropolitană făceau parte mai puține localități decât au fost incluse acum în „coroana 2”.
Iniţial, în 2011, ADI „Zona metropolitană Suceava” era formată din municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara şi Pătrăuţi. În aprilie 2013 ajunsese la un număr de 11 membri, adăugându-se comunele Siminicea, Stroieşti şi Vereşti. Ulterior, ADI „Zona metropolitană Suceava” s-a extins cu comunele Dumbrăveni, Hănţeşti și Udești. Până în 2020, în cadrul ADI „Zona metropolitană Suceava” figura și comuna Dărmănești. În 2020 însă, pe fondul crizei pandemice și în contextul stabilirii unor limite pentru aplicarea unor măsuri restrictive, zonei metropolitane a Sucevei i-au fost „adăugate” și comunele Bălăceana, Ilișești, Șcheia și Todirești. Această adăugare însă era doar într-un context particular și nu avea niciun fel de legătură cu ADI „Zona metropolitană Suceava”.
Teritoriul metropolitan nu este decât limita la care poate să fie extins arealul zonelor metropolitane, putând fi adăugate alte șapte UAT-uri: Cirpian Porumbescu, Drăgoiești, Horodniceni, Șcheia, Șerbăuți, Todirești și Zvoriștea.
Ca element de noutate apare însă așa numitele teritorii metropolitane pe care se pot constitui zone metropolitane în jurul municipiilor. Cum județul Suceava mai are încă patru municipii, vor fi patru noi teritorii metropolitane peste care vor putea fi constituite zone metropolitane, dacă legea va fi adoptată în forma publicată de Ministerul „în transparență decizională”.
Diferența față de teritoriile metropolitane ale municipiilor reședință de județ este aceea că în cazul municipiilor simple doar așa numita „coroană 1” poate să alcătuiască zona metropolitană. În cazul celor două municipii din zona de munte – Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei – particularitatea este acea că sunt două comune și anume Dorna Arini și Pojorâta care pot face parte din ambele zone metropolitane deoarece teritoriul administrativ al celor două comune montane este atât de întins încât se învecinează în mod direct cu teritoriul administrativ al ambelor municipii. Conform prevederilor legale publicate în transparență decizională, comunele Dorna Arini și Pojorâta au posibilitatea să opteze din ce zonă metropolitană vor dă facă parte. În ce privește municipiul Câmpulung Moldovenesc, teritoriul metropolitan al acestuia cuprinde și comunele Crucea, Frumosu, Sadova, Stulpicani, Vama și Vatra Moldoviței. De cealaltă parte, din teritoriul metropolitan al municipiului Vatra Dornei mai fac parte și comunele Coșna, Dorna Candrenilor, Iacobeni și Șaru Dornei.
Cele două municipii din zona de deal și de șes a județului Suceava – Fălticeni și Rădăuți – nu au comune care să fie situate în „coroana 1” a ambelor, fiind prea mare distanța dintre cele două. Astfel, din teritoriul metropolitan al municipiului Fălticeni fac parte comunele Baia, Bunești, Fântâna Mare, Hârtop și Preutești. Este de notat că teritoriul metropolitan al Fălticeniului se învecinează cu cel al Sucevei prin comunele Bunești și Rădășeni care se învecinează cu Bosanci și, respectiv, Horodniceni. Cât privește teritoriul metropolitan al municipiului Rădăuți, acesta nu se învecinează cu cel al municipiului Suceava, interpunându-se între „coroana 2” a Sucevei și „coroana 1” a Rădăuților, comuna Grănicești care nu face parte din niciunul dintre teritoriile metropolitane aferente celor două municipii. Totuși, din teritoriul metropolitan al Rădăuților fac parte șase comune destul de înzestrate economic spre deosebire de altele din județ – Dornești, Frătăuții Vechi, Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Satu Mare și Volovăț – alături de orașul Milișăuți. (Dan PRICOPE)
The post Cinci zone metropolitane vor putea fi înființate pe teritoriul județului Suceava appeared first on Obiectiv de Suceava.
Citeste mai mult