Între 1994 și 2010, procentul adolescenților britanici care nu se consideră plăcuți a scăzut ușor de la 6% la 4%; începând din 2010, acest procent s-a dublat. Procentul celor care se consideră un eșec, care se îngrijorează mult și care sunt nesatisfăcuți de viața lor a crescut, de asemenea, abrupt. Aceleași tendințe sunt vizibile și în SUA. Numărul elevilor din liceu care spun că viața lor pare adesea lipsită de sens a explodat în ultimii 12 ani. Și nu este doar în lumea vorbitoare de engleză. În Franța, ratele depresiei printre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani s-au cvadruplat în ultima decadă. Oriunde te uiți, sănătatea mintală a tinerilor se prăbușește, iar punctul de inflexiune este înspăimântător de consistent: 2010, dându-se un an sau doi – când smartphone-urile au trecut de la lux la omniprezență. Teoria că accesul la social media și alte distracții digitale la îndemână 24/7 poate avea un efect nociv asupra sănătății mintale nu este nouă. Principalul său susținător este Jean Twenge, profesor de psihologie la Universitatea din San Diego și autor al zeci de studii pionierat în acest domeniu. Dar încă este departe de a fi acceptată universal. Munca lui Twenge și a coautorului său regulat, Jonathan Haidt, a fost criticată uneori pentru că urmează valul opoziției populare față de tehnologia mare. Cu toate acestea, pe măsură ce evidențele pentru argumentele lor cresc, mulți se întreabă acum de ce ne-a luat atât de mult timp să acceptăm ceea ce era în fața noastră. Semnele sunt peste tot. În primul rând, socializarea digitală a înlocuit adunările în persoană. Procentul adolescenților americani care se întâlnesc în persoană cu prietenii mai puțin de o dată pe lună a fost de 3% între 1990 și 2010, dar a ajuns la 10% în 2019, în timp ce procentul celor care spun că sunt „în permanență online” a ajuns acum la 46%.
Există oameni care contestă ideea că aplicațiile ne afectează viața reală, argumentând că cei mai ocupați utilizatori de Instagram sunt adesea și cei mai ocupați în lumea reală. Cu toate acestea, această abordare nu ia în considerare o dinamică importantă: aceste tendințe funcționează la nivelul generației, nu individual. Pe măsură ce timpul petrecut pe ecrane a crescut, oamenii petrec mai puțin timp împreună.
Dar dinamica la nivel individual este, de asemenea, impresionantă. Studiile arată că cu cât petrec adolescenții mai mult timp pe rețelele de socializare, cu atât este mai rău pentru sănătatea lor mentală. Gradul de afectare este mai pronunțat pentru fete, care petrec și mai mult timp pe rețelele de socializare decât băieții, explicând deteriorarea mai accentuată a sănătății mentale a fetelor decât a băieților.
Aceeași tendință se observă și în cazul ratelor mai ridicate de depresie între adolescenții liberali decât cei conservatori. Dacă credeți că tinerii liberali sunt mai predispuși la depresie din cauza faptului că au crescut într-o cultură care valorizează îngrijorarea pentru nedreptate, trebuie să fiți precaut. În primul rând, cercetarea indică o explicație mai plauzibilă: tinerii liberali petrec pur și simplu mai mult timp online decât conservatorii. În al doilea rând, aceeași tendință ascendentă se observă și între conservatori, dar cu întârziere.
Unii argumentează că societatea modernă este mai deschisă în ceea ce privește discuția despre sănătatea mentală, astfel încât ceea ce vedem este doar o creștere a raportărilor, nu o prevalență mai mare. Cu toate acestea, adolescenții britanici care petrec cinci sau mai multe ore pe zi pe rețelele de socializare sunt de două-trei ori mai expuși riscului de auto-vătămare decât colegii lor care petrec mai puțin timp online. Situația este similară și în SUA, unde ideea de sinucidere este mai răspândită. Cea mai sumbră dintre toate, tendința de creștere a ratelor de sinucidere printre adolescenții britanici și americani este, de asemenea, evidentă.
Există și cei care susțin că corelația nu implică cauzalitate. Într-adevăr, această afirmație este adevărată. Totuși, există din ce în ce mai multe cercetări care arată că reducerea timpului petrecut pe rețelele de socializare poate îmbunătăți sănătatea mentală.
Atunci, ce ar trebui să facem? Răspunsul cel mai comun este „să educăm copiii și părinții”. Dar, așa cum s-a întâmplat în cazurile de obezitate și fumat, campaniile de informare publică sunt notoriu de ineficiente în fața dependenței.
O altă opțiune ar fi să ne bazăm pe dovezi care arată că atunci când oamenilor li se sugerează să ia o pauză prelungită de la rețelele de socializare, unii aleg să se deconecteze definitiv.
Sursa Financial Times
Citeste mai mult
