A invatat rotaria, insa, prin munca cinstita, a facut o avere colosala, pe care a donat-o.Batranii spun ca industriasul Nedelcu Chercea ar fi gasit o comoara ascunsa in hrube, de pe vremea turcilor, si ca astfel s-ar fi imbogatit. A ridicat biserici si institutii de binefacere in Braila, Galati, Tulcea, ba si la Muntele Athos, pe timpul banditului Terente. Comunistii i-au daramat statuile si i-au pangarit mormantul. Fabricant de “lanturi, cuie si caiele”, Nedelcu P. Chercea, fostul proprietar al uzinelor „Laminorul” – de departe, cel mai mare filantrop brailean -, e reprezentativ pentru spiritul braileanului de altadata.Nu exista brailean care sa nu fi auzit de Chercea, bogatasul devenit, alaturi de Terente si Panait Istrati, simbol al urbei dunarene, omul care, impreuna cu sotia sa, Ana, a lansat sloganul nepieritor „Totul pentru patrie, nimic pentru noi”. Nimeni nu putea pricepe cum un om simplu nascut in Vatra Veche, langa Braila, fost rotar, sa lase in urma donatii de milioane de lei aur si sa nu ceara nimic in schimb.In 1934, marele industrias si filantrop a intocmit un Act de donatie prin care lasa brailenilor primaria din comuna Nedelcu P. Chercea, dispensarul, scoala de baieti si fete si gradinita de copii. Acelasi mare donator lasa viitorimii clopotnita bisericii „Sf. Arhangheli”, biserica „Sf. Mare Mucenic Mina”, casa parohiala si monumentul „Victoria”, realizat din bronz si granit. Toate fusesera ridicate pe cheltuiala sa. Nimeni, niciodata, nu a mai facut asa cevaNascut in satul Vatra Veche, in 1857, Chercea a donat Liceului de Fete din Braila si scolii din Ghecet (Tulcea) mobilierul si materialul didactic, inainte de primul Razboi Mondial.A construit, in 1928, biserica „Sf. Mare Mucenic Mina”, scoala care acum ii poarta numele (fosta nr. 13), gradinita, casa parohiala, localul primariei si dispensarul din Chercea, in perioada 1919-1936. In 1922, a ridicat clopotnita bisericii „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil” din centrul Brailei. Avea prieteni in mai toate etniile urbei. Asa se face ca, in ’24, a donat Comunitatii Israelite din Braila un corp de cladiri pe Regala, pe care l-a transformat in dispensar.Chercea a ctitorit si biserica Manastirii Vladimiresti din judetul Galati, infiintata de Maica Veronica, lacas sfant in care a fost inmormantat. In anii ’50, comunistii i-au batjocorit mormantul si au desfiintat manastirea, arestand mare parte din cele 330 de calugarite fecioare.Atunci, parintele Ioan Fratila a exhumat ramasitele marelui filantrop si le-a asezat in cripta construita de el insusi, la subsolul bisericii „Sf. Mina”, unde se afla si astazi.Nedelcu P. Chercea a facut donatii in toata tara, insa cel mai mult i-a ajutat pe cei din comuna natala. O stie toata lumea.Amintirea filantropului Nedelcu Chercea e inca vie printre brailenii de toate varstele. Batranii spun ca industriasul a ajutat familiile tinere, le-a dat zestre fetelor si pamant celor fara un rost pe lume. Era, insa, cumpatat si modest. Nu arunca cu bani. Se spune ca, plimbandu-se pe Regala, cu bastonul pe brat, industriasul se apleca, daca vedea o potcoava veche, o stergea cu batista si o baga in buzunar, pentru ca „e pacat sa se piarda fierul”. Asa era de chibzuit.Articolul Cel mai mare filantrop al Brailei a fost Nedelcu P. Chercea apare prima dată în InfoBraila.
Citeste mai mult
