Românii sunt revoltați de creșterea semnificativă a taxelor și impozitelor locale în 2026. În unele cazuri s-au dublat sau chiar triplat, punând o presiune reală asupra bugetelor românilor. Unii amână cât de mult pot plata, alții eșalonează. Dar sunt și români care spun că nu vor plăti deloc. Specialiștii avertizează, însă, că neplata taxelor și impozitelor locale poate genera probleme financiare și juridice serioase.
Impozitele pe locuințe și terenuri s-au majorat semnificativ în 2026. De anul viitor, impozitele vor fi și mai mari după trecerea la impozitarea la valoarea de piață. De asemenea, impozitele pe mașini au fost schimbate, ținând cont nu doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare, inclusiv pentru cele care beneficiau de scutiri. De asemenea, au crescut și taxele, inclusiv cele pentru gunoi.
Românii care se revoltă împotriva deciziilor de majorăre a taxelor și impozitelor și aleg să nu plătească statului riscă penalități.
„Nu există o amânare suplimentară, un termen de grație, pentru cei care nu-și achită la termen obligațiile fiscale datorate bugetului local. Omisiunea de a plăti antrenează, complet automat, începând cu ziua următoare scadenței, un regim sancționatoriu pecuniar, a cărui consecință principală este acumularea de majorări de întârziere. Nivelul acestor majorări este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale neachitate, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună de întârziere și până la plata completă.
Însă, pentru a-și recupera datoriile în mod efectiv, sunt instituite prin lege și anumite instrumente de coerciție activă. Astfel, organul fiscal local are dreptul de a trece la executarea silită a creanței datorate. Autoritatea va emite și comunica decizia de impunere și somația către contribuabil, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-și achita voluntar datoria în termen de 15 zile”, a declarat, pentru DigiEconomic, avocatul Răzvan Vlădulescu.
Dacă datoria nu este plătită voluntar după somație, autoritățile pot trece la poprirea conturilor bancare sau la executarea bunurilor mobile și imobile.
„Într-o primă etapă, autoritatea fiscală va proceda la poprirea conturilor bancare și a veniturilor debitorului, iar în situația în care aceste măsuri nu permit recuperarea creanței, din cauza lipsei disponibilului bănesc, se va trece la etapa următoare, constând în executarea silită a bunurilor mobile și a bunurilor imobile ale contribuabilului”, a adăugat avocatul.
În ceea ce privește prescripția creanțelor fiscale, termenul general este de cinci ani, calculat de la 1 ianuarie al anului următor celui în care a apărut datoria.
„De exemplu, dacă la data de 4 aprilie 2018 apare datoria, prescriptia începe să curgă din 01.01.2019 și se împlinește în 01.01.2024. Datoriile din 2021 au termenul de prescripție care curge de la 01.01.2022 și se împlinește la 01.01.2027.
Dacă se solicită executarea silită după această dată (01.01.2024 / 01.01.2027 n.r.), se va putea invoca prescripția, în termen de 45 de zile, pe calea contestației la executare și se va putea obține astfel anularea deciziei de impunere”, mai explică Vlădulescu.
Sursa: romaniatv.net
Articolul Ce pățește un român dacă nu plătește taxele și impozitele în 2026. Sfaturile unui avocat apare prima dată în Olt Alert.
Citeste mai mult
