Primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a răspuns la cald după conferinţa de presă susţinută de primul ministru Ilie Bolojan în care acesta a precizat că este nevoie de reducerea personalului din administraţia publică locală aşa cum este prevăzut în pachetul 2 de măsuri. Concedierile din administraţia centrală şi locală reprezintă unul dintre cele 6 proiecte din pachetul 2 de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar şi a fost amânat pentru discuţii. Ieri, guvernul şi-a asumat răspunderea pe celelalte 5 proiecte.
„Am urmărit conferința de presă a domnului premier Ilie Bolojan și mă bucur că a constatat și domnia sa că datele prezentate în coaliție nu erau cele reale, exact cum am spus și noi. A mai căzut și mitul că în administrația publică locală sunt cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare. Se vorbea de peste 300 000, astăzi aflăm de la dl Bolojan că, efectiv angajați, sunt doar 129.000. M-am bucurat să văd că a fost de acord că o primărie nu seamănă cu alta, că unele au și angajați pentru spații verzi sau salubritate în interiorul aparatelor, față de altele care au concesionat serviciile sau au propriile societăți, că și în administrația centrală trebuie făcute restructurări și alte lucruri pe care le-am spus și au fost însușite. Asta înseamnă că nu am pierdut cinci ore degeaba“, a scris primarul Craiovei, totodată preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România.
Care este calculul corect?
Olguţa Vasilescu a adus în discuţie modul de calcul a numărului de posturi care ar trebui tăiate. „Dar… mi s-a părut cel puțin neadecvată remarca despre calculul „corect” al personalului, pe care unii l-ar fi aplicat, în speță Oradea și Bihor, iar alții nu, sau că jumătate din unitățile administrativ teritoriale au „personal supradimensionat”, iar Oradea și Bihorul nu. Haideți să luam exemple concrete, că așa ne place să lucrăm!
Oradea este în grupa de populație de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetățeni. Dar, în aceeași grupă sunt și Iașiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905), Craiova (280.834). Toate aceste primării aveau DREPTUL LEGAL la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10 la sută de anul trecut.
Niciunul dintre orașe nu a mers pe schema maximă. Craiova, de exemplu, deși are dreptul la 720 angajați, are efectiv angajați 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte orașe din grupă. Dar nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea, ca să nu zic de cele ale PSD, la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public raportate la aceasta. Acum, pe reforma propusă, Timișoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puțin? Asta nu mai contează acum.
Detaliul este în grupe
Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeași grupă cu Oradea, iar orice comparație referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă. Așa cum nu e corectă nici comparația între o comună care are 3001 de locuitori față de alta de 5000, care, și ele, sunt aceeași grupă de populație.
Deci, orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecți si alții au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justițiarul. Pentru cei inițiați e clar că această greșeală nu mai poate fi admisă pe lege și că trebuie recalculat ținând cont de datele reale.
Ca să conchid: vrem o administrație mai suplă, vrem ca doar angajații capabili să rămână în administrație ( de asta am și construit o lege la AMR care prevede evaluarea scrisă anuală), dar vrem să nu nedreptățim vreo entitate! Vom formula amendamente la pachet pentru tot ce am sesizat că este incorect acolo și așteptăm de la guvern calcule și date EXACTE!“, a spus primarul Craiovei.
Bolojan: „Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni”
Dacă nu se respectă promisiunile din programul de guvernare este greu ca acest guvern să mai aibă legitimitatea de a continua, a declarat premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă susținută marți la Guvern. Precizările premierului vin după ce el a amenințat în ședința de coaliție că va demisiona dacă PSD va continua să se opună reformei administrației locale. „Pachetul 2 nu e întreg fără reforma administrației și nu mi se pare normal să luăm bani de la cetățeni și să îi punem într-o gaură neagră”, a spus premierul.
Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 130.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma.
Pachetul pe administrație avea trei direcții importante, cel de creșterea a capacității administrative – cu asta toată lumea a fost de acord. A doua componenta este partea de descentralizare unde există un acord. Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție pentru că implica o reducere de personal.
Ce se întâmplă cu reforma administrației locale
Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau alta. Foarte puțini au înțeles care sunt problemele. Administrația este dimensionată pe un număr mare de posturi raportat la numărul de locuitori. Fiecare localitate din România știe prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din județ câți angajați maxim poate avea.
Știind ce număr maxim poate avea, fiecare autoritate la propunerea primarului sau președintelui CJ aprobă organigrama. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați. În multe localități mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim.
Al treila element este câte posturi sunt efectiv ocupate. În fiecare instituție, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.
40% = 10%
Când am propus procentul de 25% mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu îmi permit în această situație să vin cu asemenea soluții. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația. Veți avea un link cu aceste calculele publice.
Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5% efectivă de personal, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim. În sub 1000 de UAT-uri se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40%.
În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice care este pusă la dispoziția primarilor și a dvs. Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere Interne și Dezvoltare și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de coumnicare.
Ipotezele de reduceri de personal s-au aplicat doar pe 2 baze numărul de angajați și numărul de polițiști locali. Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect înseamnă că și celelalalte primării au oportunitatea să facă o analiză. Indiferent că se impune sau nu, pentru fiecare administrator a nu risipa banii de la cetățeni trebuie să fie o prioritate.
Fără măsuri în administrație, cu reduceri de personal, pachetul 2 nu e întreg. Banii se duc într-o gaură neagră. Nu pot gira asta. Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală. Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală. Am făcut o analiză pe o primă autoritatea, cea pentru protecția consumatorilor, și am constatat că cu o reducere de 20% a posturile lucrurile pot funcția cel puțin la fel de bine. Trebuie făcută o analiză la fiecare autoritate centrală.
Citeste mai mult