Ce este bine să facem luni, în Ajunul Bobotezei. Tradiții și superstiții
Sărbătorile de iarnă se încheie cu trei zile de sărbătoare. Luni, 5 ianuarie, e Ajunul Bobotezei, zi de post negru. Marți, 6 ianuarie, este Boboteaza, mare Sărbătoare, iar miercuri, 7 ianuarie, îl prăznuim pe Sf. Ioan.
Ce este bine sî faci în Ajunul Bobotezei
Din bătrâni se spune că cine reuşeşte să nu mănânce nimic în ziua de ajun al Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul. De obicei, Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului. Se zice că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, dar şi în Bucovina, se colindă. Tot acum, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an.
Masa cu 12 feluri de bucate
Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Pe vremuri, la ţară, în ajunul Bobotezei se pregătea o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat“ se aşternea o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub faţa de masă se punea fân sau otavă, iar pe fiecare colţ câte un bulgăre de sare. Deasupra, pe fața e masă, se aşezau douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluşte de cartofi, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă“.
Ziua descântecelor
Ajunul Bobotezei era şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii“. Se credea că dacă, în dimineaţa ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. În ajunul Bobotezei erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic cu împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră. Tot în seara de ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri din familie va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Tradiţia mai spune că fetele de măritat e bine să ceară preotului care vine cu Botezul puţin busuioc pe care îl vor folosi apoi la unele practici de atras iubirea flacăilor.
Tradiţii şi superstiţii în Ajun de Bobotează
• Cine va strănuta în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
• Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
• Dacă în Ajun de Bobotează picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă
• Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios, atunci va fi un an ploios
• În direcţia în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
• Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul“ prin sate, îi va scârţâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat şi rodnic.
• Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe şi negre
• Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
• De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec.
• În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
• Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători.
• Se crede că fetele care cad pe gheaţă în Ajun de Bobotează să mărită în acel an
Articolul Ce este bine să facem luni, în Ajunul Bobotezei. Tradiții și superstiții apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult