Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se reunesc vineri, de la ora 10.00, pentru a patra oară, pentru a decide dacă legea care modifică pensiile magistraților este sau nu constituțională. Surse din cadrul Curții susțin însă că nici această ședință nu va aduce un verdict, urmând o nouă amânare.
Pe ordinea de zi a ședinței figurează un singur punct: analiza constituționalității legii adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, prin care sunt modificate pensiile magistraților. Potrivit acelorași surse, nu există premisele unei decizii finale.
„Va fi o nouă amânare”, au declarat surse din CCR pentru HotNews, înaintea ședinței de vineri.
Procese paralele la Curtea de Apel București
Tot vineri, de la ora 9.00, la Curtea de Apel București are loc un nou termen în dosarele în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
Demersul, fără precedent, al avocatei – membră AUR – a fost inițiat în contextul blocajului apărut la CCR în luna decembrie, când patru judecători propuși de PSD au boicotat ședințele Curții, ceea ce a dus la lipsa de cvorum și la imposibilitatea adoptării unei decizii.
Patru ședințe, fără verdict
Aceasta este a patra ședință a Curții Constituționale convocată pentru a analiza proiectul de lege privind pensiile magistraților, contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea, imediat după adoptarea sa de către Parlament, la începutul lunii decembrie.
La prima ședință, din 10 decembrie, judecătorii constituționali au decis amânarea. La ședința din 28 decembrie, patru judecători – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, toți propuși de PSD – au părăsit sala, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.
În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru nu s-au mai prezentat deloc.
Regulamentul CCR și lipsa cvorumului
Surse din cadrul Curții Constituționale au explicat că regulamentul instituției prevede că, pentru adoptarea unei decizii de constituționalitate sau neconstituționalitate, trebuie să fie prezenți toți judecătorii care au participat la deliberări.
În cazul legii privind pensiile magistraților, la deliberări au participat toți cei nouă judecători constituționali. Prin urmare, este necesară prezența tuturor la ședință pentru a putea fi adoptată o decizie.
Fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat anterior că nu există o limită legală a numărului de amânări. „Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, a explicat acesta.
Poziția celor patru judecători care au boicotat ședințele
După boicotul din decembrie, cei patru judecători au transmis un comunicat comun în care au susținut că absența lor nu a blocat activitatea Curții, ci a reprezentat o decizie legată de respectarea cadrului legal.
Aceștia au afirmat că participarea la ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri pe care o considerau neconformă cu legea și regulamentul CCR. Totodată, au cerut solicitarea unui punct de vedere din partea Guvernului, prin care Executivul să clarifice dacă legea modifică sau abrogă pensia de serviciu a magistraților.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat însă că Executivul nu a primit nicio astfel de solicitare de la CCR după ultima ședință din 29 decembrie.
Reacția președintei CCR
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat că studiile de impact nu reprezintă un criteriu pentru analiza constituționalității unei legi.
„Curtea Constituțională are o jurisprudență constantă în sensul că studiile de impact nu sunt relevante în analiza constituționalității legilor”, a afirmat aceasta, într-o declarație de presă făcută la finalul lunii decembrie.
Ce prevede legea pensiilor magistraților
Legea pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie, diferă de varianta respinsă anterior de CCR printr-o perioadă de tranziție mai lungă.
Astfel, perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani. După acest interval, magistrații vor ieși la pensie la vârsta de 65 de ani. Vârsta de pensionare va crește gradual, cu un an în fiecare an, până în 2042.
Proiectul prevede ca pensia să fie de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Legea permite în continuare pensionarea anticipată, cu o vechime de minimum 35 de ani, însă cu penalizări de 2% pentru fiecare an lipsă până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
Miza: PNRR și termenele-limită
De adoptarea acestei legi depind și 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Surse guvernamentale au explicat că România mai are șanse să primească fondurile, integral sau parțial, dacă reforma pensiilor magistraților este adoptată până cel târziu pe 28 ianuarie 2026.
În forma actuală, legea ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2026, însă această dată va trebui modificată de Parlament, în condițiile întârzierii deciziei Curții Constituționale.
Citește și: Licitaţie-mamut la Craiova. Primăria vrea să dea pe mâna unui privat căldura orașului