Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe duminică asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistraților, act normativ adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. Decizia vine după ce, în 10 decembrie, judecătorii constituționali au amânat pronunțarea.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Actul normativ a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie a fost declarat neconstituțional din cauza nerespectării termenului legal de emitere a avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
În 2 decembrie, Executivul a revenit cu un nou proiect, avizat negativ de CSM, care stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modul de calcul al pensiilor acestora.
De ce a sesizat ICCJ Curtea Constituțională
În 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea CCR, invocând mai multe motive de neconstituționalitate. Magistrații susțin că urgența proiectului nu a fost justificată real, fiind invocat în mod eronat Jalonul 215 din PNRR, care nu ar impune modificările propuse.
Totodată, ICCJ reclamă lipsa unor date concrete privind impactul economic și critică utilizarea unor termeni juridici inexistenți sau neclar definiți, ceea ce ar afecta previzibilitatea și securitatea juridică.
„Discriminare evidentă” față de alte pensii de serviciu
Potrivit magistraților Înaltei Curți, legea creează o discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu. În timp ce pentru alte categorii cuantumul minim este de 65% din venitul brut, pentru magistrați este propus un procent inferior, cu plafonare strictă la 70% din venitul net.
De asemenea, aceștia avertizează că noile reguli duc la creșteri bruște ale vârstei de pensionare: 45% dintre magistrații aflați în funcție ar ajunge direct la vârsta de 65 de ani, iar alți 21% la intervalul 60–64 de ani.
Ce prevede concret proiectul de lege
Noua lege stabilește, printre altele:
vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
condiția unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani;
creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
calculul pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni;
plafonarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
De asemenea, sunt restrânse condițiile de acordare a bonificației de 1% și de actualizare a pensiei de serviciu.
Pozițiile politice: între încredere și suspiciuni
Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat încrederea că legea va fi validată de CCR, susținând că respectă prevederile constituționale. În schimb, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban consideră că amânarea deciziei într-o perioadă de interes public scăzut indică o posibilă respingere a legii.
La nivel european, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat că o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea duce la suspendarea temporară a fondurilor din PNRR aferente acestui jalon.
Miza deciziei CCR
Decizia Curții Constituționale este crucială atât pentru statutul magistraților, cât și pentru relația României cu Comisia Europeană, în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Un nou verdict de neconstituționalitate ar putea avea consecințe politice și financiare semnificative.