În Caraș-Severin numărul tinerilor este în scădere, iar cel al vârstnicilor este în creștere, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra populației active din județ, arată datele statisticienilor.
Populația județului Caraș-Severin a scăzut în ultimele trei decenii, de la 370.000 de locuitori în 1994 la aproximativ 301.000 în 2024. În acest interval, structura pe vârste s-a modificat semnificativ, arată cele mai recente date ale Direcției Județene de Statistică.
Astfel, în ultimii 30 de ani, ponderea populației de 0-14 ani a coborât de la 20,6% (76.000 persoane) în 1994 la 11,8% (35.500 persoane) în 2024. În schimb, populația de 65 de ani și peste a urcat de la 11,7% (43.400 persoane) la 20,9% (62.900 persoane). Segmentul vârstnicilor „mai bătrâni”, cu vârste între 75 și 84 de ani, aproape s-a dublat, crescând cu 87,6%. Totodată, numărul „longevivilor” – cei de peste 85 de ani – a ajuns să reprezinte 8,7% din totalul vârstnicilor, față de 5,1% în 1994, arată datele unui raport prezentat, recent, de Cătălin Hogea, directorul Direcției Județene de Statistică.
În mediul rural, ponderea populației vârstnice continuă să fie mai ridicată decât în urban, însă ritmul îmbătrânirii s-a accentuat puternic și în orașe. Dacă în 1994 doar 7,6% din populația urbană avea peste 65 de ani, în 2024 procentul a ajuns la 19,9%.
Un alt element important este diferența mare dintre bărbați și femei în rândul populației vârstnice. În 2024, femeile de peste 65 de ani sunt de 1,41 ori mai numeroase decât bărbații, iar în grupa 85+ raportul ajunge la aproape 2 la 1. Diferențele se explică prin mortalitatea masculină mai ridicată și speranța de viață mai mare în rândul femeilor.
De remarcat și că, în ultimii ani, vârsta medie a populației a crescut de la 36,3 ani în 1994 la 44,9 ani în 2024, cu valori mai ridicate în mediul rural. Femeile rămân și aici în frunte, având o vârstă medie de 46,5 ani, față de 43,3 ani în cazul bărbaților.
Creșterea numărului de vârstnici pune presiune tot mai mare pe populația activă, arată aceleași date statistice. În 1994, la 1.000 de adulți reveneau 173 de persoane vârstnice, iar în 2024 acest număr a crescut la 311 persoane vârstnice, ceea ce indică o creștere de 1,8 ori în decurs de trei decenii. Altfel spus, tot mai puțin contribuabili susțin un număr tot mai mare de pensionari, ceea ce, spun statisticienii, poate afecta serios sustenabilitatea sistemului de pensii și a serviciilor sociale.
În ceea ce privește indicele de îmbătrânire demografică, care măsoară raportul dintre persoanele vârstnice (65+) și tinerii (0–14 ani), acesta a urcat de la 571 la 1.773 vârstnici la 1.000 de tineri între 1994 și 2024. Practic, numărul vârstnicilor este acum de aproape 1,8 ori mai mare decât cel al tinerilor, confirmând caracterul avansat al îmbătrânirii populației județului.
Citeste mai mult
