Sfantul Proroc Naum era din Elcheseea, din semintia lui Simeon.
El a trait cu 460 de ani inainte de Hristos. Le-a vestit ninivitenilor ca cetatea lor va pieri. Ninivitenii, care se pocaisera in urma propovaduirii lui Iona, au revenit dupa putin timp la faptele cele rele. Cetatea Ninive a fost cufundata in urma unui cutremur intr-un iezer, dupa cum vestise Sfantul Naum. El a trecut la cele vesnice la 45 de ani. Numele sau se talcuieste „odihna” sau „mangaiere”.
Cuviosul Filaret Milostivul – Cuviosul Filaret a trait pe la anul 780, pe timpul imparatilor Constantin si Irina. Era de loc din partile Paflagoniei, din satul Amnia. S-a casatorit cu Teozva si a avut trei copii: un baiat cu numele Ioan si doua fiice, Ipatia si Evantia.
Dumnezeu l-a binecuvantat cu multe daruri: avea multe cirezi de vite, holde si tarini aducatoare de roade. Intr-una din zile se intreaba: „au doara pentru aceasta am primit eu din mana Domnului niste bunatati ca acestea, ca singur eu sa ma hranesc cu dansele si sa le cheltuiesc spre indulcirea si placerea pantecelui meu? Au nu voi imparti aceste bogatii mari, care-mi sunt date de la Dumnezeu: saracilor, vaduvelor, sarmanilor, scapatatilor si strainilor, pe care Domnul, la infricosata Sa judecata inaintea oamenilor si a ingerilor, nu se va rusina a-i numi pe dansii frati, zicand: De vreme ce ati facut unuia dintre acesti frati mai mici ai Mei, Mie Mi-ati facut? Apoi ce folos voi avea din averea aceasta, daca o voi tine cu zgircenie, in ziua judecatii, care va fi fara mila pentru cei ce n-au facut milostenie? Au doar, in veacul ce va sa vie, vor fi mie acestea mancare si bautura fara de moarte? Oare hainele mele cele scumpe imi vor fi mie imbracaminte a nestricaciunii? Nicidecum.”
Acestea graind in sine fericitul Filaret, atat s-a facut de milostiv catre saraci, ca si un tata catre fiii sai, hranind pe cei flamanzi, adapand pe cei insetati, imbracand pe cei goi; pe cei straini primindu-i cu bucurie in casa sa si odihnindu-i cu dragoste.
Dupa un timp, Dumnezeu a ingaduit diavolului sa-l saraceasca. Ajunge asa de sarac, incat nu-i mai ramane nimic. Aflandu-se in aceasta stare, Cuviosul Filaret nu s-a mahnit si nici n-a cartit impotriva lui Dumnezeu. S-a aratat ca un alt Iov.
Cand fericitul Filaret a cunoscut ca i se apropie sfarsitul si mutarea lui catre Hristos, a chemat toate rudele sale si le-a prezis cele ce aveau sa se intample fiecareia. A adaugat insa si aceste sfaturi vrednice de pomenire: „Sa nu uitati, fiilor si rudeniilor, iubirea de saraci. Sa cercetati pe cei bolnavi si pe cei din inchisori! Sa aparati pe vaduve si pe orfani! Sa nu poftiti lucrurile altora! Sa nu lipsiti de la slujbele si liturghiile Bisericii! Si ca sa spun pe scurt, sa nu incetati de a face ceea ce m-ati vazut pe mine facand”. Dupa ce a spus acestea si s-a rugat pentru ei, a adormit in pace.
La ingroparea sa au venit multi saraci strigand: „O, Doamne Dumnezeule, pentru ce ne-ai lipsit pe noi de un parinte ca acesta, hranitorul nostru? Caci cine dupa dansul ne va hrani pe noi flamanzii si ne va imbraca pe noi si cine va mai primi pe cei straini in casa sa? Cine va ingriji pe fratii nostri cei morti si aruncati pe ulite si-i va da ingroparii? Mai bine ar fi fost sa murim noi toti inainte, decat sa ne lipsim de facatorul nostru de bine”.
Tot astazi, facem pomenirea:
– Sfantului Mucenic Anania Persul;
– Sfantului Antonie cel Nou;
– Sfantului Onisim, arhiepiscopul Efesului;
-Sfintilor parintii Anania si Solohon, arhiepiscopii Efesului.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Citeste mai mult
