Brașovul, a treia poartă de intrare în „Via Transilvanica“. Una dintre bornele de andezit care vor marca traseul va fi instalată în Piața Sfatului. „Via Transilvanica“ este deja comparată cu trasee mondiale de drumeție, cum ar fi El Camino sau Appalachian Trail.
Piața Sfatului va fi „punctul zero“ al „Via Transilvanica“ la Brașov. Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social și coordonatorul proiectului „Via Transilvanica“, împreună cu reprezentanții primăriei, au stabilit vineri punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referință al traseului la Brașov, iar în această săptămână vor stabili și celelalte 9 puncte ce vor marca traseul care străbate municipiul.
„Eu stau chiar pe locul pe care va fi borna din Brașov. Eu cred că este un dar foarte, foarte frumos pentru orașul Brașov. Din acest moment, când va fi instalată borna, el devine practic a treia poartă de intrare și de ieșire din «Via Transilvanica», alături de Putna și Drobeta Turnu Severin. «Via Transilvanica» în general și orașul Brașov au fost deja foarte des puse laolaltă – și National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. Traseul începe de la Viscri și merge 170 de kilometri prin județul Brașov, până când ajunge aici. Practic, mă uitam la aceste articole care sunt foarte măgulitoare pentru țara noastră și Brașovul și «Via Transilvanica» reprezintă foarte frumos țara noastră. Cred că a fost o intuiție foarte bună și din partea lor, a fost o muncă susținută din partea echipei noastre. Le mulțumesc celor de la autoritățile locale care sunt parte din acest proiect. «Via Transilvanica», din acest moment, eu deja v-am dăruit-o vouă, face parte din Brașov și aparține Brașovului. Nu este nici a fraților Ușeriu, nu este nici a Tășuleasa Social. El este cel mai bun ambasador pe care îl are România și sunt nespus de bucuros că ne aflăm acum pe locul viitoarei borne“, a declarat vineri Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social, coordonator „Via Transilvanica“.
Borna va fi amplasată în Piața Sfatului, la intrarea pe strada Apollonia Hirscher, în prima jumătate a lunii iunie. Pe teritoriul administrativ al municipiului vor mai fi instalate încă 9 borne care vor marca traseul.
În județul Brașov, „Via Transilvanica“ are o lungime de 170 de kilometri și este cea mai recentă amenajare din traseu. Drumeții vor putea să parcurgă cei 170 de kilometri prin zone ofertante, cu plecare din satul Viscri, punctul final fiind municipiul Brașov.
Potrivit lui Alin Ușeriu, la finalizarea traseului din Brașov, „Via Transilvanica“ va avea 1550 de kilometri, semnalizați și marcați cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea și borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică. Bornele din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul Tășuleasa Social de către artiști sculptori români sau străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din „Via Transilvanica“ una dintre cele mai mare expoziții de sculptură în aer liber din lume.
„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanță de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeași masă cu acestea și, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneț decât «Via Transilvanica», și pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizații non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea națională este un lucru foarte prețios, că zona rurală trebuie luată în seamă și trezită la viață, și acest tip de experiență este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a adăugat coordonatorul „Via Transilvanica“.
„Via Transilvanica“ este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea inițiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni și comunități diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, și care să le ofere drumeților care aleg să străbată acest traseu trăiri și experiențe unice într-un cadru natural și cultural autentic, variat și cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât și internațional.
Proiectul „Via Transilvanica“ a fost inițiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al asociației Tășuleasa Social la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul “drumul care unește”. „Via Transilvanica“ unește nu doar județele prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drubeta Turnu Severin. Amenajarea și întreținerea traseului și realizarea bornelor se bazează pe voluntariat și donații.
Recent, National Geographic a situat Brașovul în topul „Cele mai bune 25 de destinații din lume în 2025“ din ghidul său de călătorie, recomandând orașul nu numai pentru că este poarta de intrare în Transilvania, „un tărâm al pădurilor străvechi, satelor rustice și vârfurilor Carpaților“, ci și pentru apropierea de „Via Transilvanica“.
Articolul Brașovul, a treia poartă de intrare în „Via Transilvanica“ apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
