l Bacalaureatul s-a născut în 17 martie 1801, în Franța, când Napoleon Bonaparte a semnat decretul care a creat acest examen
l Primii români din Transilvania absolvenţi ai examenului de Maturitate, susţinut în 1866, au fost elevii şagunişti din Brașov
l În 1925, examenul de Bacalaureat a fost adoptat prin lege și în România
Primul examen de bacalaureat în limba română din Transilvania, şi, se pare, printre primele de pe teritoriul României, s-a născut la Braşov, în 1866. Prima promoţie de absolvenţi ai „examenului de maturitate“, cum s-a numit la vremea aceea, au fost elevii unei clase a Gimnaziului Românesc, viitorul Liceu Andrei Şaguna.
După 59 de ani, Bacalaureatul avea să devină, prin lege, examen ofical de final de studii liceale și în România. Vorbim de România reîntregită în 1918. Bacalaureatul s-a născut însă cu mai bine de 100 de ani înainte, în Franța. În ziua de 17 martie 1801, Napoleon Bonaparte, recent devenit împărat al Franței, a semnat decretul care a creat Bacalaureatul ca examen, punând astfel bazele învățământului modern.
Elevii brașoveni, primii care au dat Bacul în limba română
Primul examen de Bacalaureat în limba română din Transilvania şi, se pare, printre primele de pe teritoriul României, s-a născut la Braşov, în 1866. Prima promoţie de absolvenţi ai examenului de Maturitate, cum s-a numit la vremea aceea, au fost elevii Gimnaziului românesc, viitorul Liceu Andrei Şaguna.
La liceul Andrei Șaguna din Brașov elevii au susținut primul Bac în limba română din Transilvania, cu 59 de ani înainte de introducerea Bacului în România
Sesiunea de examen prezidată de însuşi Mitropolitul Andrei Şaguna a fost „o adevărată serbare şcolară de mari dimensiuni“, la care a luat parte „un public numeros şi câţiva străini“, spun cronicile vremii. Pe atunci, doar băieţii puteau fi elevi de gimnaziu, pentru că fetele „nu umblau la liceu“. Educaţia fetelor de familie bună se făcea numai „pe cale privată“, confirma Sextil Puşcariu. Celelalte rămâneau cu cât învăţau la şcoala primară. Prima tânără din Braşov care a obţinut o diplomă de Bacalaureat a fost Lia Dima, fiica muzicianului G. Dima. Şi asta abia în anul 1909.
Bacul lui Napoleon
În ziua de 17 martie 1801, Napoleon Bonaparte, recent devenit împărat al Franței și pus pe reforme, a semnat decretul care a creat Bacalaureatul ca examen. El punea astfel bazele învățământului modern. Prima promoție de elevi a absolvit examenul de bacalaureat abia în 1809, fiind alcătuită, după exigențele vremii, din 31 de absolvenți. Toți bărbați proveniți din familii burgheze.
Primul Bacalaureat în România
În 1925, examenul de Bacalaureat este adoptat prin lege și în România. Bacalaureatul a fost introdus în învățământul românesc la insistențele ministrului instrucțiunii publice (cum se numea ministrul Educației la acea vreme). Este vorba de chirurgul și profesorul universitar, Constantin Anghelescu, nepot al lui Spiru Haret. Ca și Haret, Constantin Anghelescu, membru de onoare al Academiei Române, a fost un adevărat reformator al școlii românești din perioada interbelică.
BAC-ul, adică examenul de maturitate, a fost organizat inițial în două sesiuni, atât în școlile de băieți, cât și în cele de fete. Prima sesiune era programată în vară, între 25 iunie și 10 iulie, iar a doua în toamnă, între 15 și 30 septembrie. Examenul consta în probe orale și scrise, fiecare din ele fiind eliminatorie. În primul rând, se testau cunoștințele la materiile fundamentale cum ar fi limba și literatura română, istoria românilor, geografia României, instrucția civică și o limbă modernă la alegere, în rând cu alte „două materii speciale” în funcție de profilul ales de elev.
Ce spunea legea din 1925
În data de 7 martie 1925, Ministerul Justiţiei modifica Legea asupra învăţământului secundar şi superior, prin introducerea examenului de Bacalaureat, iar actul normativ era publicat în „Monitorul Oficial” (MO) chiar a doua zi. „La 8 martie 1925, s-a publicat Legea de modificare a unor articole din Legea învăţământului secundar şi superior, fiind introdus examenul de Bacalaureat ca examen de sfârşit de liceu. (…) La 11 aprilie 1925, dr. C. Angelescu a semnat un Regulament de aplicare a legii. (…) Examenul cuprindea trei probe: proba I limba română, proba a II-a limba franceză şi proba a III-a în funcţie de profilul liceului”, a precizat dr. Anca Elena Pororo, directorul Arhivelor Naţionale Buzău pentru Agerpres. Pentru elevii de la secţia real, a treia probă era matematica. Susţinerea Bacalaureatului nu era gratuită, se plătea – „800 de lei”, iar „candidaţii săraci” puteau cere „scutirea de taxă”, se arăta în documentul legislativ publicat în Monitorul Oficial.
Subiecte la proba de matematică a primului Bac
„Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”
Scopul examenului de Bacalaureat, așa cum se preciza în Legea 77/1929, era „de a verifica cunoștințele elevilor la materiile cele mai importante și, mai ales, de a dovedi influența studiilor parcurse asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta, a selecționa pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze studiile de specializare universitară cu folos”. Deviza lui Constantin Angelescu, cel care a fost considerat cel mai mare reformator al învățământului românesc, în cele trei mandate, pe care le-a deținut la sfârșitul secolului al XIX-lea, era: „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”.
În prima sesiune, din 1925, au picat aproape jumătate din colegii lui Eliade
Comisia de examinare avea câte șapte membri, de obicei profesori universitari, aleși de Minister și total străini de liceul în care se aflau. Acest aspect trezea multe îngrijorări în rândul elevilor, după cum mărturisea însuși scriitorul Mircea Eliade. În prima sesiune a BAC-ului din 1925, în liceul lui s-au înscris 30 de elevi. Doar 15 au reușit să treacă de acest examen. Cam asta a fost rata în toată țara. Promovabilitatea a crescut o dată cu trecerea anilor, de la 50% în 1925, la 70% în 1933. În 2024, rata de promovare a Bacalaureatului a fost 78,2% (au promovat 101.725 de candidați din 130.041). Statistica nu apreciază calitatea și „greutatea” diplomei din zilele noastre față de Bacul anilor interbelici.
Mircea Eliade, printre liceenii picați la Bac
Printre absolvenții primei promoții s-a numărat și viitorul scriitor, istoric al religiilor și profesor universitar, Mircea Eliade. Eliade a reușit să obțină totuși mult așteptatul „10” la toate probele, în sesiunea de toamnă. Peste ani, el și-a notat experiența în „Romanul adolescentului miop”.
„Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie. Cei care învăţau înainte, acum, se surmenează. Nimeni nu ştie ce se va petrece precis la bacaulaureat. Profesorii şi-au pierdut calmul, băieţii sunt înspăimântaţi. În loc de comisia amabilă, aleasă din profesorii liceului, cu care am copilărit şi care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienţi sau insuficienţi pentru Universitate.” Eliade admite faptul că el însuşi a dat examenul în toamnă și că era „neliniştit” deoarece „în vară au căzut mulţi”. Din această cauză s-a pregătit temeinic citind „toate cărţile ultimilor patru ani de liceu”.
Admiși, dacă picau o materie, dar „eşeau bine la celelalte”
Examenul de Bacalaureat reprezenta o „povară“ pentru absolvenţii de liceu şi în anii dintre cele două războaie mondiale. Procentul tinerilor care treceau examenul de maturitate se situa puțin peste 50%. În documentele deţinute de Arhivele Naţionale Alba s-a păstrat un articol din 1929, publicat în ziarul „Alba Iulia“, în care este prezentată propunerea comisiei parlamentare legată de organizarea Bacalaureatului în acel an. Disciplinele de examen erau Limba română, Matematica, Geografia României, Istoria României, Limba franceză sau germană. Când vine vorba de limba străină, se insistă asupra faptului că „are de scop să dovedească numai că viitorii studenţi pot folosi o limbă modernă pentru cultura lor. Nu se va examina deci literatura acesteti limbi“. Din acelaşi articol aflăm că o comisie putea examina cel mult 100 de elevi şi că un candidat respins la o singură materie era „proclamat reuşit, dacă a eşit bine la celelalte materii“. „Examenele de bacalaureat dau de gândit an de an, atât absolvenţilor de liceu cât şi ministerului instrucţiunii“, consemnează un alt articol, scris în 1929, în publicaţia amintită.
Articol din presa anului 1929 despre rezultatele examenului de Bacalaureat
Promovabilitate mică și după 4 ani
Autorul prezintă rezultatele finale ale examenului pe fiecare regiune istorică în parte. Aşa aflăm că în Vechiul Regat s-au înscris la Bacalaureat 4.251 de tineri şi l-au promovat doar 2.240; în Ardeal din 2.397 candidaţi au promovat 1286. În Basarabia şi-au luat diploma de Bacalaureat 230 de absolvenţi, dintr-un total de 538; iar în Bucovina au fost declaraţi admişi 443 din 794. În total, în vara anului 1929 s-au înscris la examenul de maturitate 7.979 de absolvenţi şi l-au trecut 4.199. Adică 52%.
Diplome de Bac din perioada interbelică
Pile și șpagă..în 1930
Despre teama de Bac scria și un articol intitulat „Sfârşit de an şcolar“, apărut 29 iunie 1930, în ziarul „Cultura poporului“. „Peste 2 zile încep examenele de bacalaureat în toată tara. Aici e hopul cel mare. Dacă scapă aici, e bun scăpat. Şi de aceea alergări, intervenţii, rugăminţi, promisiuni la profesori şi la oamenii zilei. Părintele trebue să-şi treacă feciorul, politicianul trebue să-şi servească alegătorii, iar profesorii strânşi între ameninţări şi promisiuni trebue să facă aşa cum e bine. Nu-i groază mai mare ca de acest examen. Şi nici intervenţii mai mari nu se fac la alt examen ca la bacalaureat. Un nou rând de bacalaureaţi (între 4 şi 6 mii) vor lua diplomele în sesiunea aceasta. Câţi din aceştia pot să spună că au luat bacalaureatul prin munca lor cinstită, prin ei însuşi, fără să aibă nevoie de cartea de vizită a d-lui deputat, senator sau prefect cutare, sau de protecţia unui domn’ profesor din comisie, intervenţionistul. Nu se face nimic în ţară la noi până nu te ploconeşti, nu te rogi, nu dai bacşiş, nu promiţi şi nu alergi. Şi e trist că intervenţionismul acesta a intrat şi în şcoală, acolo unde nu trebuia“.
2011, cea mai scăzută promovabilitate în istoria Bacalaureatului
Procentul de promovare de la Bacalaureat a avut o prăbușire în 2011 și 2012, ani în care au fost introduse camerele de supraveghere la Bacalaureat. Rata de promovare a urcat apoi, încet încet, în jurul a 70% și a rămas relativ stabilă în ultimii ani. Procentul de promovabilitate la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2011, la nivel național, a fost 45,72%. A fost cea mai scăzută rată de promovabilitate la Bac înregistrată în istoria Educației. Mare parte a dezastrului a fost pusă pe seama introducerii camerelor de supraveghere în sălile de examen în majoritatea județelor.
În 2011, s-a înregistrat cea mai mică rată de promovare din istoria de 100 de ani a Bacului în România
Județul Harghita a fost printre puținele unde nu s-au montat camere video în 2011, iar elevii harghiteni au reușit să obțină una dintre cele mai mari rate de promovare în 2011: 63.03%. În 2012, însă, camere video s-au montat și în Harghita, iar promovabilitatea a scăzut la 30,25%. Anul trecut, în 2024, rata de promovare a fost 78,2%, o creștere cu aproape 3 puncte față de anul 2023. În 2024, candidații la Bac au obținut cele mai bune rezultate din ultimii 15 ani.
„Boabe de laur”
Bacalaureat (cu pluralul „bacalaureate”), în limba română, este un cuvânt împrumutat din limba franceză – „baccalaureat” – având ca etimon latinescul „baccalaureatus”. În limba franceză veche, cuvântul denumea un rang de începător pentru un tânăr care voia să intre în cavalerie, fiind un termen calchiat după structura latinească „bacca laurea”, care înseamnă „boabe de laur”. În limbajul actual, „bacalaureat”, în limba română, dar și în alte limbi (spaniolă – „bachillerato”, italiană – „baccalaureato” etc.), are sensul de examen care se susține, la mai multe discipline, la absolvirea liceului, marcând încheierea unui ciclu de învățământ, și a cărui promovare permite înscrierea într-o instituție de învățământ superior. Cuvântul bacalaureat vine din latinescul baccalaureatus, referindu-se inițial la coroana de lauri oferită absolvenților. Acest simbol al succesului academic reflectă tradiția și respectul față de educație.
În China, examenul e supravegheat cu drone
GaoKao (Marele Test) este bacalaureatul pentru chinezi. A fost introdus în 1952, dar are o vechime de sute de ani. Este susținut anual, de aproape 10 milioane de tineri şi face diferenţierea între ei. GaoKao are trei probe principale – chineză, matematică şi engleză – şi una specifică profilului terminat de fiecare elev. Este alcătuit în mare parte, din teste grilă, pentru eficientizarea procesului de corectare, care presupune verificarea unui volum mult prea mare de lucrări. Şi tocmai din acest motiv, pentru numărul uriaş de elevi din sălile de clasă, supravegherea a devenit o problemă. Pentru a exclude această practică a copiatului, chinezii vor să implementeze un sistem modern, prin care dronele să verifice bună desfăşurare a examenului şi să prindă rapid trişorii. Este pentru prima dată când dronele ar fi folosite în învăţământ, alte unităţi şcolare preferând să verifice corectitudinea prin clasicele camere de supraveghere. Profesorii controlează dronele de pe tabletă, fără a mai fi nevoiţi să se plimbe prin clasă. Pe lângă stresul obişnuit, căci s-a dovedit statistic că GaoKao este unul dintre cele mai traumatizante examene din lume, elevii au acum de înfruntat şi „zburătoarele”.
Articolul Brașovenii au fost primii: Bacul a împlinit 100 de ani apare prima dată în Monitorul Expres – Stiri Brasov.
Citeste mai mult
