Balta fără pește. Dar bună de exploatat
Doar 90 de milioane de euro. Cam atât valorează, la prețurile actuale de piață ale materialelor de construcție, agregatele minerale asociate unor proiecte de „iazuri piscicole” aprobate în Maramureș. O sumă care ar explica, probabil, de ce unii „investitori” s-au descoperit peste noapte mari iubitori de piscicultură. Pe hârtie.
În realitate, multe dintre iazurile pentru care s-au obținut avize de mediu și autorizații pentru amenajare piscicolă au funcționat drept, un paravan pentru exploatarea de piatră, nisip și pietriș – exact materiile prime care alimentează industria construcțiilor.
Schema nu este o invenție locală. Ea a fost patentată la nivel național și semnalată recent de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a publicat o centralizare a avizelor acordate în ultimul deceniu.
Rezultatul: din aproximativ 1.200 de iazuri piscicole aprobate în România, doar circa 10% au fost realizate efectiv. Celelalte sunt doar pe hârtie. Sau, mai exact, în teren, sub formă de cratere.
Cazul Maramureș: cifrele care ridică semne de întrebare
Datele analizate pentru județul nostru arată o situație similară. În total, apar 56 de proiecte pentru iazuri piscicole din Maramureș. Dintre acestea:
– 7 proiecte au autorizație finală pentru iaz;– 49 nu figurează cu autorizație finală pentru obiectivul declarat.
În documentele oficiale, însă, pentru aceste proiecte apare un alt detaliu important: rezerva de agregate minerale. Totalul rezervelor înscrise pentru Maramureș este de: 8.755.553 metri cubi
Din această cantitate:
– 390.424 m³ sunt la proiectele finalizate; – 8.365.129 m³ apar la proiectele fără autorizație finală pentru iaz.
Asta înseamnă că aproximativ 95% din volumul de agregate asociat acestor proiecte unor iazuri care nu figurează finalizate.
Ce înseamnă 8,3 milioane metri cubi în bani
Agregatele minerale – nisip, pietriș, sorturi – sunt printre cele mai căutate materiale în construcții. Prețurile de piață variază în prezent între: 35 și 50 lei/m³ pentru nisip și pietriș și 45 și 70 lei/m³ pentru sorturi.
La un preț mediu de 45 lei/m³, cantitatea de 8,3 milioane m³ ar însemna: aproximativ 376 milioane lei. Adică aproape: 75 milioane de euro.
La prețuri mai apropiate de media pieței pentru sorturi, suma urcă spre 90 milioane de euro. Aceasta este valoarea potențială a rezervelor aprobate – nu dovada că întregul volum a fost exploatat. Dar cifra explică foarte bine miza economică a schemei.
Cine apare în topul proiectelor fără iaz finalizat
În analiza proiectelor din Maramureș, mai multe firme apar cu câte două sau mai multe proiecte fără autorizație finală pentru iaz.
Printre acestea:
– SC PRIMA MINERAL SRL – 5 proiecte– SC SIM COOP SRL – 4 proiecte– SC IOAN DRAGOS TRANSPORT SRL – 3 proiecte– SC ALESSIA TRANSPORT SRL – 3 proiecte– SC UKE SRL – 3 proiecte– SC SILEX MINERAL SRL – 2 proiecte– SC MDI RODNEI SRL – 2 proiecte– SC TRUCK SPED SRL – 2 proiecte– SC BEGU TRANS SRL – 2 proiecte– SC VANTA ADI & MARIUS SRL – 1 proiect
Localitățile în care apar aceste proiecte includ Sălsig, Câmpulung la Tisa, Sarasău, Tăuții Măgherăuș, Colțirea, Fărcașa sau Mireșu Mare.
Important de precizat: prezența într-o astfel de listă nu înseamnă automat că toate firmele respective au încălcat legea. Dar e limpede că majoritatea. Verificările autorităților urmează să stabilească dacă exploatările s-au realizat efectiv, dacă s-au plătit redevențele, dacă iazurile au fost sau nu realizate ulterior și în ce măsură au fost respectate obligațiile de mediu.
De la iaz piscicol la balastieră. Nisipul și pietrișul, o afacere de milioane. Cum funcționa schema
Procedura era simplă și, în aparență, perfect legală. Se solicita aviz pentru amenajare iaz piscicol – o investiție agricolă. Pentru realizarea iazului era necesară excavarea terenului. Logic. Iar din excavare rezultau agregate minerale. Iar acestea puteau fi valorificate. La fel de logic.
De ce se apela la aceste tertip. Pentru că diferența față de o exploatare minieră la sufrafață clasică este dată de proceduri mai simple, mai puține controale, încadrare diferită în legislație și mai puține proteste din partea localnicilor.
Problema apare atunci când exploatarea agregatelor rămâne singura etapă realizată, iar iazul nu mai apare niciodată.
Urmează verificările
Ministerul Mediului a anunțat deja că regulile vor fi modificate, tocmai pentru a elimina posibilitatea folosirii avizelor piscicole ca paravan pentru exploatări de agregate minerale.
Totodată, la nivel local, adică și în Maramureș, urmează verificări pentru toate proiectele autorizate. Pentru că, într-un final, întrebarea este simplă: dacă autorizația a fost pentru iaz piscicol, atunci unde sunt iazurile? În multe locuri, în loc de baltă și pești au rămas doar gropile și piatra scoasă din ele.
ZiarMM
Sursa foto: Depositphotos.
Vezi de ce Baia Mare este un oraș pe credit, cu proiecte discutabile și datorii certe.
Articolul „Băieții deștepți” ai iazurilor piscicole din Maramureș. Miza: 90 milioane euro. Cum se scot bani din piatră seacă apare prima dată în ZiarMaramures.
Citeste mai mult